Profil de investitor. Pe bursă investim, nu (ne) „jucăm”

Investitori mici și mari, profesioniști și debutanți deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiții și lecții învățate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toți” și a mări rândurile investitorilor din piața locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

Când sperăm la un câștig care depinde strict de voia întâmplării, cum ar fi la loto, cuvântul „joc” capătă un sens favorabil, potrivit, dar când câștigul este legat de mai mulți factori și forțe care pot fi analizate și utilizate, cum este cazul investițiilor în diverse piețe, cuvântul are un sens nefavorabil, peiorativ. Că este greșită asocierea investițiilor la bursă cu sintagma „a juca la bursă” o spune și Horia-Gabriel Rădulescu, avocat specializat în drept comercial și piețe de capital.

„Eram în plină pandemie, nu știam către ce ne îndreptăm și am decis să încep să mă informez în legătură cu piața de capital și apoi să fac mici investiții. Am învățat lucrurile din mers, cum s-ar spune.” Acesta este doar unul dintre diferitele și nenumăratele începuturi într-ale investițiilor. Este modul în care avocatul Horia-Gabriel Rădulescu, în vârstă de 27 de ani, a făcut cunoștință cu piața de capital.

Originar din Ploiești, Horia a venit la București să studieze dreptul la Universitate. S-a specializat ulterior în drept comercial și piețe de capital, deschizându-și propriul cabinet de avocatură.

Faptul că intra zi de zi în contact cu societăți listate la Bursa de Valori București sau care vor să devină companii publice nu a făcut decât să îi valideze decizia de a-și deschide un cont de tranzacționare luată în ianuarie 2021.

„De foarte multe ori colaborarea cu antreprenori români este solicitantă, însă extrem de interesantă, deoarece modul de gândire al acestora nu se încadrează în tipar, fiind interesați permanent de identificarea unor soluții de a acționa în mod diferit în piață. Consider că am extrem de multe lucruri de învățat din aceste interacțiuni și sunt încântat că am oportunitatea de a colabora cu acești oameni”, recunoaște el.

Horia-Gabriel Rădulescu, 27 de ani

PROFESIE:  jurist

OCUPAȚIE: avocat

INVESTEȘTE: pe termen lung, din pasiune

Horia crede în companiile românești și că acestea pot livra rezultate, astfel că atunci când a luat decizia să investească la BVB, și-a asumat și că va investi doar pe termen lung. Faptul că achiziționează acțiuni ale companiilor îi permite să le fie într-o mică măsură alături pe parcursul dezvoltării lor.

„Investesc pe termen lung și foarte lung, deoarece consider că doar în acest fel se pot înregistra rezultate și se poate observa modul în care o companie evoluează. Desigur, această strategie se aplică în majoritatea cazurilor, dar pot exista și cazuri excepționale”, mai spune el.

La început, Horia a investit 3.000 de lei, pe atunci cerința minimă obligatorie pentru deschiderea unui cont de tranzacționare la unul dintre brokerii români. Spune că procesul este unul destul de facil, „similar cu deschiderea unui cont la o bancă. Într-o zi este totul gata”.

O sugestie pe care ar adresa-o brokerilor ar fi aceea de a crea posibilitatea ca elevii de liceu să-și deschidă conturi în care să simuleze activitatea de tranzacționare.

„În cadrul acestora pot fi oferite și tutoriale de educație financiară, cum să tranzacționezi, obligații de raportare ale companiilor la bursă și altele. Astfel, odată ce elevii vor ajunge activi în societate și vor avea venituri, respectiv dorințe de economisire, investițiile la bursă vor veni ca o soluție firească, alături de alte produse de economisire, cum ar fi depozitele sau fondurile de investiții”, continuă investitorul.

Avo­catul crede că pieței locale îi lipsesc un număr mai mare de investitori și un nivel crescut de educare a populației în legătură cu ceea ce reprezintă piața de capital. Dacă nu îți dorești un câștig imediat, bazat pe speculă, întreg procesul de investire este unul de învățare, spune el, un proces care poate aduce câștiguri mai mici sau mai mari în funcție de cât de repede ai intrat în piață și cât de implicat ai fost. Și el atrage atenția la sensul peiorativ al sintagmei „a juca la bursă” dat de jocurile de noroc.

„De multe ori mă gândesc la trecut, când majoritatea oamenilor nu aveau încredere să își țină economiile sau veniturile la bănci, iar în prezent cam oricine are un cont curent deschis, la care anexează poate chiar produse de economisire.

Același parcurs mi l-aș dori și pentru piața de capital din România, care are nevoie de mult mai multă încredere din partea populației. Pentru a atinge acest obiectiv însă, este nevoie de multă educație pentru a ieși din zona de speculă și a nu mai asocia investițiile la bursă cu sintagma «joci la bursă»”, consideră investitorul.

La acest moment, Horia investește din pasiune și încearcă să păstreze o constanță a fondurilor pe care le dedică lunar investițiilor. Pentru el, însăși recurența investiției reprezintă la fel de bine o metodă excelentă de economisire. Celor care se gândesc să facă și ei primul pas în ringul bursier acesta le recomandă ca la început să fie moderați și să se uite mai degrabă către companii mai solide de pe piața reglementată.

Horia își amintește că portofoliul inițial era construit în proporție de 80% din companii listate pe segmentul principal al bursei – „Erau companii solide, companii de stat”. Dintre achizițiile de la acel moment, mai deține în portofoliu doar Nuclearelectrica și OMV Petrom.

Între timp, împărțirea portofoliului între cele două piețe s-a schimbat, 80% din acesta fiind constituit astăzi din companii antreprenoriale, multe dintre ele listate pe piața AeRO. Între cele 12 societăți din portofoliu, sectoarele predominante sunt IT-ul (47%), energia (28%) și agricultura și retailul (13%).

Cea mai mare deținere este în compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations (simbol bursier SAFE), unde a participat și la plasamentul privat din cadrul majorării de capital social desfășurată anul trecut, cu o pondere de 40% în portofoliu. Urmează, cu 14,6%, producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (SNN) și compania românească de inginerie și tehnologie Simtel Team (SMTL), cu 8,6%.

Alte dețineri sunt Agroserv Măriuța (MILK), compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac (6,6%), OMV Petrom (SNP), singurul producător local de petrol și gaze (5,1%), AROBS Transilvania (AROBS), cea mai mare companie de tehnologie listată la București (4,6%), One United Properties (ONE), dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte (4,6%), Holde Agri Invest (HAI), operator de terenuri agricole (4,3%), BRD, a doua cea mai mare bancă de la bursă (3%), Sphera Franchise Group (SFG), care administrează în regim de franciză KFC și Pizza Hut în România (3%), Agroland Business System (AG), grup antreprenorial românesc de retail, agricultură și alimentație (2,8%) și Softbinator Technologies (CODE), dezvoltator de software (2,8%).

Cu suișuri și coborâșuri

Am discutat în seria de articole Profil de investitor cu persoane care au început să investească în momente diferite, poate în perioade de creștere sau poate când piețele erau în picaj, dar fie că au intrat pe bursă în anii ’90, fie că au fost parte din noul val de investitori, dinamicile anterioare nu reprezintă o garanție a dinamicilor viitoare, fie ele negative sau pozitive. Cum a fost experiența lui Horia? A marcat pierderi vreodată? Dacă da, cum a reacționat?

„Cred că orice activitate pe care o desfășurăm presupune suișuri și coborâșuri. Am înregistrat și pierderi în activitatea investițională, însă acestea nu au fost mari. La momentul la care nu am mai crezut într-o companie am preferat să marchez pierderea și să redirecționez fondurile rezultate către o altă investiție. Încă dețin în portofoliu companii pentru care înregistrez pierdere, dar consider că mare parte din acestea au posibilitatea de a reveni și de a înregistra creșteri ale prețurilor acțiunilor”, mărturisește el.

Investițiile pe termen lung, ca și timpul, au de multe ori – să-i spunem – „talentul” de a șterge eventualele pierderi. Desigur, dacă ne uităm la anii anteriori, mulți investitori poate că s-au speriat sau poate nu au continuat investițiile în același ritm susținut. Perioadele de criză ne fac să fim mai prudenți și îi pot speria sau deruta și pe cei mai experimentați dintre investitori.

„În momente de criză este normal ca lucrurile să stagneze sau chiar să scadă și mă refer aici fie la investitori, adică la stagnarea sau scăderea volumului și a ritmului investițiilor, care de multe ori se traduce și în scăderea lichidității, fie la companii, care în situații precum război, pandemie, criză economică globală încearcă să mențină ritmul, dar uneori contextul de piață îi poate conduce către stagnări sau chiar scăderi”, spune Horia.

În perioade de criză, el a continuat să investească în companiile din portofoliu și să își crească participația, fără a explora foarte multe companii noi. Și-a menținut investițiile lunare la același nivel. Crede că perspectivele pieței de capital din România sunt de creștere în perioada următoare, iar companiile venite la bursă în ultimii ani vor începe să livreze rezultatele prognozate la listare.

„Pentru mulți emitenți anul anterior a fost unul de adaptare la condiții de piață excepționale. În condițiile actuale, mizez pe sectorul agri, pe IT și pe energie. Anul 2023 pare că aduce perspective bune.”

DICȚIONARUL INVESTITORULUI

1.  Dividendul este o parte din profitul unei companii plătită acționarilor. Dividendele sunt văzute ca o modalitate de recompensare a investitorilor, sub formă de numerar sau sub formă de acțiuni gratuite. De exemplu, dacă o companie plătește un dividend de 20 de bani pe acțiune din profitul unui an sau din rezerve, un investitor cu 100 de acțiuni primește 20 de lei. Acordarea de dividend poate fi înțeleasă și ca distribuirea de acțiuni cu titlu gratuit pentru un procent din profit și păstrarea acestei sume la dispoziția companiei. Dividendele care sunt distribuite în plus față de cele anuale se numesc dividende speciale.

2. Politica de dividend  reprezintă opțiunea adunării generale a acționarilor unei companii între reinvestirea parțială sau integrală a profitului net și/sau distribuirea parțială ori totală. Politica dividendelor este influențată de situația financiară a firmei și de preferințele și puterea acționarilor. Unele companii au politică de dividend generoasă, cu repartizări chiar și de 90% din profit și, prin urmare, randamente ridicate ale dividendelor. Randamentul este calculat ca raportul dintre dividendul brut pe acțiune și prețul acțiunii.

3. Adunările generale ale acționarilor (AGA) sunt întrunirile acționarilor la o dată și un loc determinate pentru a hotărî mersul unei societăți. Acestea sunt ordinare și extraordinare și au mai multe atribuții. Adunarea ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult patru luni de la înche­ierea anului financiar. Este obligată să dezbată, să aprobe sau să modifice, printre altele, situațiile financiare anuale, dividendul, administratorii, remunerația și bugetul de venituri și cheltuieli. Adunarea extraordinară se întrunește ori de câte ori este necesară luarea unei hotărâri legate de schimbarea formei juridice a societății, schimbarea sediului sau a domeniului de activitate, înființarea sau desființarea de sedii, majorări de capital, emisiuni de obligațiuni și altele.

4. Majorarea capitalului social este o procedură prin care se mărește suma care reprezintă capitalul social al unei companii sau prin care se include un bun în patrimoniul acesteia de către acționari. În funcție de natura ei, o majorare de capital social poate fi astfel prin aport în numerar sau prin aport în natură. Începând cu 2013, majorarea capitalului social în cazul emitenților listați la bursă se face ulterior aprobării de catre Autoritatea de Supraveghere Financiară a unui prospect simplificat.

ÎN CE MAI INVESTIM

SECURITATE CIBERNETICĂ 

SafeTech Innovations

SafeTech Innovations este o companie românească specializată în furnizarea de servicii și soluții de securitate cibernetică firmelor locale și internaționale. A intrat la tranzacționare la Bursa de Valori București în ianuarie 2021, în urma unui plasament privat prin care a atras 2,5 milioane de lei de la investitori în numai 37 de secunde, sub simbolul bursier SAFE.

Oferta de listare a fost atunci suprasubscrisă de 8,6 ori, capitalizarea anticipată fiind de 12,5 milioane de lei. Investitorii acordă astăzi companiei o evaluare de 206,2 milioane de lei, adică de aproximativ 16,5 ori mai mare decât înaintea listării.

De la începutul acestui an, acțiunile SAFE au un avans de 9,3%, pe fondul unui rulaj de 4 milioane de lei, iar în ultimul an au un minus de 7,1%, pe tranzacții de 17,2 milioane de lei, conform datelor BVB. Compania a realizat transferul de pe piața secundară AeRO pe piața principală în ședința din 6 februarie 2023.

SafeTech Innovations a fost înființată în 2011 de Victor Gânsac și Paul Rusu, acționari care au participații de 36,76% și de 36,74%, restul de 26,5% din acțiuni fiind în conturile altor investitori. Victor Gânsac este totodată CEO și președinte al consiliului de administrație.

Brandul este prezent în trei țări, prin birourile deschise în București, Londra și Abu Dhabi, iar anul acesta își propune să deschidă un birou în Statele Unite. Pentru 2022, SafeTech a anunțat un profit net de 10,2 milioane de lei, cu 70% mai mare față de rezultatul net din 2021, la afaceri de 34,9 milioane de lei, plus 52%, arată datele din raportul financiar anual preliminar.

În ceea ce privește performanța financiară din 2022, serviciile de securitate cibernetică au contribuit cu 43% la cifra de afaceri totală, iar implementarea soluțiilor de securitate cibernetică au contribuit cu 57%. În 2022, SafeTech a avut parte de o creștere a numărului de contracte recurente, dar și la nivel de clienți, reușind să câștige 14 clienți noi.

În 2023, Safetech Innovations vizează consolidarea afacerii din România, atât prin creșterea numărului de clienți noi, cât și a numărului de contracte recurente, precum și dezvoltarea filialei din Marea Britanie.

Conform bugetului de venituri și cheltuieli la nivel consolidat publicat la începutul lunii februarie, compania vizează pentru acest an atingerea unor afaceri de 58,1 milioane de lei, cu 66,5% mai mari față de anul anterior și a unui profit net de 13,9 milioane de lei, în urcare cu 36,3%.

„Anul acesta am venit cu un buget prudent, o creștere de 30% pe toate planurile, venituri și profit. Suntem într-un context foarte interesant care pentru noi aduce și oportunități. Avem din ce în ce mai mulți clienți care nu au obligații legale de a implementa securitate cibernetică dar vin către noi pentru a-și securiza infrastructurile.

Victor Gânsac, CEO al SafeTech Innovations

! Acesta este un material informativ și nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiție. Performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.