Profil de investitor. Îndrăgostit (ca-n prima zi) de investiții

Investitori mici și mari, profesioniști și debutanți deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiții și lecții învățate în timp pentru a întări zicala „Bursa este pentru toți” și a mări rândurile investitorilor din piața locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

Nicolae Kovacs s-a îndrăgostit iremediabil de investiții când se afla în Statele Unite la studii. Proaspăt întors în România și cu o mai bună cunoaștere a pieței de capital, s-a aruncat în ringul bursier și de 20 de ani relația continuă. Ba chiar s-a intensificat când s-a alăturat platformei de investiții ROCA X și firmei de private equity ROCA Investments și, ulterior, fondului pre și postlistare Agista. A trecut prin crize, a avut și pierderi, dar nu a renunțat, pentru că socotește investițiile „o cheie a prosperității”.

„În ultimii 15 ani am lucrat în banking, investment și private equity, iar dacă e să mă duc mai în spate, aș putea spune că am aproape 20 de ani de când, proaspăt întors din Statele Unite, de la facultate, am început să investesc. M-am molipsit de tânăr cu mentalitatea de acolo, unde se vorbea despre bursă, investiții și instrumente specifice pieței de capital”, povestește Nicolae Kovacs sau Nick, așa cum îi spun cei mai mulți dintre cei care-l cunosc.

Antreprenor cu experiență extinsă în zona de private equity și M&A, dar și în zona fondurilor de investiții, Nicolae Kovacs (40 de ani) este, din noiembrie 2021, CEO-ul Agista, fond de investiții ancoră pre și postlistare la bursă. Anterior a fost, din mai 2019, membru în boardul platformei de investiții ROCA X, parte a Impetum Group, și, din august 2018, membru al Comitetului de Investiții la firma de private equity ROCA Investments, funcții care au încetat în martie 2022.

Nick este fost jucător de hochei pe gheață și un jucător de golf pasionat, iar din octombrie 2017 este managing partner la AM.GOLF, o platformă pentru comunitatea de amatori ai golfului. Peste toate aceste realizări însă, are doi băieți „pe care îi consider cel mai important proiect al vieții mele și o soție minunată alături de care îi cresc”.

„Responsabilitatea fiecărui investitor este să investească inteligent pentru randamente optime, dar cu impact pozitiv. Cred că este rolul fiecăruia să se alăture misIunii BVB de a dezvolta piața de capital, pentru a avea acea economie la care toți visăm și pe care o vedem posibilă.”

Originar din Miercurea Ciuc, Nick a studiat la Universitatea Româno-Americană și la James Madison University între 2001 și 2005, instituții unde a învățat cam tot ce înseamnă finanțare, de la piețe de capital până la tot felul de structuri alternative de investiții – portofolii de acțiuni listate, private equity sau venture capital.

„Am terminat și un curs de Money & Capital Markets și altul de Investments, iar în cadrul acestora am participat la diverse simulări de investiții pe platforme de tranzacționare speciale pentru învățare”, își amintește el.

Așadar, pentru Nicolae Kovacs a fost în primul rând curiozitatea de a aplica în viața de zi cu zi ceea ce studiase și văzuse în SUA. Acesta a fost doar declicul, dar iată ce l-a mai convins să continue în direcția asta: „Investesc deoarece principiul meu de viață este acela de a acumula pe termen lung și a cheltui echilibrat. Mi-am dezvoltat un sistem sănătos de economisire și investiții și cred mai degrabă că trebuie să investim, nu să economisim. Cred mult că atât la nivel personal, cât și la nivel social, aceasta este o cheie a prosperității: a investi, nu a ține banii în depozite bancare”, afirmă el.

Investitorul spune că în timpul șederii în SUA, dar și după ce s-a întors în România și a început să investească, a observat ce impact puternic poate avea pe termen lung randamentul cumulat sau conceptul dobânzii cumulate, la americani fiind puternic împământenit.

„Chiar dacă nu investim sume mari la început, pe termen lung efectul de compounding este unul mai puternic decât pare. Îmbogățirea peste noapte s-a întâmplat în cazuri foarte rare, poate unul dintr-un milion de oameni a reușit acest lucru. În acest caz, întrebarea care apare este dacă a fost știință sau noroc”, spune investitorul.

În România, aveam la nivelul anului trecut peste 130 de miliarde de lei în depozite bancare la termen.

Nicolae Kovacs, 40 de ani

PROFESIE: investitor

OCUPAȚIE: CEO-ul Agista Investments

INVESTEȘTE: pe termen lung

Nick se întreabă cum ar arăta economia românească dacă românii ar urma exemplul americanilor și ar muta măcar o parte din aceste depozite pe bursă sau în private equity sau în venture capital.

„O bună parte din venituri trebuie plasate într-un portofoliu diversificat de active, de la cele cvasilichide, cum ar fi acțiunile blue-chip, la instrumentele pe termen lung, cum este private equity. Trebuie să investim imediat ce începem să economisim, iar investițiile recomand să fie cel puțin pe termen mediu, deci nu într-o zonă de speculă”, mai spune el.

Nicolae Kovacs se vede categoric în rândul investitorilor pe termen lung. A tatonat și partea de trading, dar a înțeles chiar de la primele interacțiuni că nu este pentru profilul lui și a renunțat.

„Nu știu foarte multe exemple de investitori pe termen scurt care au făcut randamente mari. În schimb, cunosc mulți investitori care au făcut randamente uriașe investind pe termen lung, și nu e doar exemplul legendarului Warren Buffett.”

Acum 20 de ani, Nick avea disponibilități mici, de câteva mii de dolari, dar care pentru el erau foarte însemnate. Erau economiile lui. Deși nu a pornit cu un capital mare, în timp acesta s-a acumulat și a generat randamente relativ bune. Astăzi, activitatea lui de investiții se desfășoară pe mai multe planuri.

„Investesc pe piața de capital locală și în fonduri de private equity, atât în cel pe care îl conduc, cât și în altele, care au focus diferit față de Agista. Cred atât în potențialul pieței de capital românești, cât și în industria de private equity pe termen lung. Activitatea de investiții este o pasiune și un full-time job pentru mine. Ca CEO de fond de investiții, iau foarte des decizii de investiții și încerc să mă documentez foarte bine pentru a fi informat și pregătit pentru schimbările neîncetate ale pieței”, spune acesta.

Un procent de 74% din investițiile lui Nick sunt în private equity, iar 26% reprezintă partea de companii listate. Companiile sunt din sectoarele transport/logistică (21%), IT&C (21%), producție/industrie (19%), agrifood (12%), energie (9%) și sănătate (8%), iar 10% sunt startupuri. A participat și la plasamente private de acțiuni, în general companii de tehnologie și din diverse industrii.

„Portofoliul meu este unul de growth în mare parte, respectiv investesc în fonduri de private equity care vizează companii cu potențial de creștere rapidă pe termen mediu și lung. Restul capitalului îl investesc în acțiuni lichide pe piața locală, atât de growth, cât și unele care generează venit din dividende anual. Segmentele principale de interes pentru mine sunt IT&C, agricultură, sănătate, energie și, în mare, tot ce consider că este și va fi nevoie în următorii 10-15 ani”, completează el.

La polul opus, Nick nu ar investi în companii cu produse sau servicii care sunt departe de baza piramidei de nevoi primare ale oamenilor. În general, caută companii ale căror activități răspund nevoilor de la baza piramidei lui Maslow, adaptată, desigur, vremurilor noastre. Crede că acolo se găsesc cele mai bune oportunități, mai ales în vremuri atât de încercate precum cele pe care le traversăm.

În ultimii doi ani, randamentele din piața de capital au fost mai mici decât în trecut, în principal din cauza conjuncturii de război și a dobânzilor mai mari. La fel a fost și pentru Nick. Ultimii ani l-au învățat însă să investească mai mult în private equity, unde randamentele au fost de peste 30% pe an.

„Lunile acestea au adus multe provocări, dar valoarea și perspectivele bune există în diverse sectoare ale economiei. România are încă o șansă să devină un campion regional, dacă ne gestionăm bine resursele și implementăm consecvent programele europene pe care le vom avea la dispoziție Mi-am petrecut primele luni ale lui 2023 analizând cum a fost 2022: parcusul meu profesional, felul în care Agista a performat în primul său an de activitate, dar și ce au făcut celelalte companii din Impetum Group. Apoi, am suprapus peste analiza aceasta înțelegerea contextului național și regional. Acest lucru m-a ajutat să îmi conturez strategia pentru 2023”, spune Nicolae Kovacs.

Dacă pe plan personal evenimentele ultimilor ani l-au ajutat pe Nick să aprecieze mai mult sprijinul primit din partea familiei și să se uite mai atent la cum arată lumea în care vor crește copiii lui, din punct de vedere profesional, criza sanitară a fost o perioadă propice pentru investiții, iar astăzi piețele încearcă să se adapteze contextului inflaționist și politicilor mai agresive ale băncilor centrale.

„Nu aș spune că traversăm o criză, ci că este normal ca economiile noilor politici monetare să se reașeze. În același timp, nu exclud o recesiune”, este de părere CEO-ul Agista.

Mai avem de lucrat la încredere

În decizia de investiții, Nick este extrem de atent la pilonii de bază ai companiei vizate, respectiv piața în care activează și perspectivele acesteia, produsul sau serviciul de bază și, poate cel mai important, managementul companiei. Nu investește în companii unde nu cunoaște conducerea sau nu are deplină încredere în capacitatea acesteia de a elabora și a implementa strategii consecvent.

„Un alt criteriu extrem de important pentru mine este cel al impactului pozitiv produs în economie, în viețile oamenilor. Cred că aceasta este responsabilitatea fiecărui investitor, să investească inteligent pentru randamente optime, dar cu impact pozitiv. Cred că este rolul fiecăruia să se alăture misiunii BVB de a dezvolta piața de capital, pentru a avea acea economie la care toți visăm și pe care o vedem posibilă”, adaugă investitorul.

În urmă cu 15 ani, nu era la fel de simplu să deschizi un cont de tranzacționare ca astăzi. Sistemele informatice nu erau la fel de performante, de unde au rezultat avantaje, dar și dezavantaje. Partea bună era că reușeai să discuți cu brokerul, care îți mai tempera avântul sau panica, partea rea era că nu puteai să tranzacționezi în timp real.

„Cred că Bursa de Valori București și ecosistemul bursier au făcut eforturi imense de modernizare și au dezvoltat programe de educare, pe lângă faptul că a devenit mult mai simplu să ai acces la platforme de tranzacționare.

Cred că România ar fi un stat mult mai puternic dacă toate companiile de stat, poate cu mici excepții care țin de siguranța națională, ar veni pe piața de capital cu un pachet semnificativ de acțiuni”, spune Nicolae Kovacs.

Astfel, spune el, aceste companii și-ar însuși regulile de performață tipice pieței de capital – o guvernanță corporativă mai bună și o orientare spre rezultate.

Pe lângă companiile de stat, Nick consideră că avem o multitudine de companii private bune în economie, lideri de piață sau perfomeri în domeniile lor. Este convins că odată ce vom avea o bursă mai matură se vor lista și ele.

De ce nu astăzi? „Răspunsul scurt este: ÎNCREDEREA. Este o situație de tipul «ce a fost mai întâi, oul sau găina?». Investitorii nu vin în număr mai mare deoarece consideră că nu sunt destule companii robuste listate. Pe de altă parte, companiile nu vin în număr mai mare deoarece consideră că nu vor găsi investitorii necesari”, observă el.

Una din soluțiile pe care investitorul le vede ar fi ca marii furnizori de capital – fondurile de pensii, fondurile din asigurări – să investească și în companii mai mici, iar dacă nu o pot face direct, ca alternativă, ar putea investi în fonduri specializate să facă investitii, finanțând astfel economia.

Mai există și alte dificultăți de ordin legislativ, dar este convins că se pot rezolva toate, astfel încât să creăm contextul unei piețe de capital robuste. Spune că „trebuie doar voință și consecvență”.

Nicolae Kovacs afirmă că nu a avut neapărat intenția să părăsească piața de capital vreodată, dar că au existat momente în care tensiunile din piață, cauzate de unele conjuncturi economice nefaste, l-au făcut să își reevalueze expunerile și să vândă. S-a întâmplat mai mult la începuturile carierei lui, când a făcut greșeala pe care o fac mulți investitori de retail.

„Neavând experiență și nici cunoștințele necesare, aceștia se sperie când cotațiile se corectează puternic și își reduc expunerile într-o piață în scădere. Dincolo de efectul nociv asupra pieței în general, acest lucru generează rareori câștiguri pentru investitor”, remarcă acesta.

Din contră, un astfel de comportament poate să aducă pierderi în portofoliu. Nick a pierdut în general când a reacționat emoțional și nu a înțeles foarte clar perspectiva pe termen lung. Spune că au fost lecții scumpe, dar extrem de valoroase.

„Am învățat din fiecare pierdere și am reușit, în mare, să nu repet greșelile investiționale. Probabil cea mai importantă lecție pe care am învățat-o este să nu iau decizii pripite și să încerc să circul pe contrasens când drumul este destul de lat. Ceea ce am înțeles despre cum funcționează investmentul este că randamentele mari s-au făcut în general prin investiții strategice inteligente și bine dimensionate în momente de cotitură, bazate de analize pe termen lung care au o probabilitate mare să transceadă orice inflamare de moment”, continuă el.

Uitându-se în urmă, Nick și-ar fi dorit să fi dat mai din timp de cărțile „The Psychology of Money” de Morgan Housel și „The Intelligent Investor” de Benjamin Graham, care, spune el, te învață să conștientizezi mai bine perioada vieții în care te afli și, în funcție de asta, ce fel de structură de portofoliu și ce strategie de investiții ți s-ar potrivi. Recunoaște că citindu-le ar fi putut evita unele greșeli și ar fi luat decizii care să ducă la rezultate mai bune.

„Cred că este important pentru fiecare investitor să se cunoască foarte bine și să pornească la drum având această înțelegere de sine. Toată lumea așteaptă creșteri de la acțiunile în care au investit. Nu reprezint o excepție de la regulă, dar depinde mult de perioada în care mă aflu. În evoluția mea ca investitor am trecut prin diverse etape în care am experimentat cu diverse compoziții de portofoliu, iar în timp am găsit formula potrivită pentru mine”, spune Nicolae Kovacs.

Abia după ce și-a definit profilul investițional și după ce a învățat care sunt limitele și oportunitățile fiecărui instrument de investiții, oricine poate să pornească cu încredere la drum, iar pe drum, spune Nick, să nu reacționeze emoțional la evenimente neprevăzute. Ce sfaturi alte i-ar da el cuiva care se gândește să înceapă să investească la bursă?

„Start with why. Să își clarifice de ce vrea să înceapă acest parcurs și să încerce să creioneze o viziune pentru portofoliul său. Să își lămurească așteptările, să analizeze care ar fi cash flow-ul și ce profil de investitor au. Unii își vor permite să plaseze bani pe termen lung și să aștepte, alții care își permit investiții pe termen lung au nevoie de dividende periodice, iar unii vor dori să facă investiții sigure, cum ar fi în titlurile de stat”, încheie Nicolae Kovacs.   

DICȚIONARUL INVESTITORULUI

1. Private equity înseamnă capitalul investit în companii care nu sunt listate (sau tranzacționate public), în general solide, în stare de regres sau care nu livrează în concordanță cu capacitățile din cauza ineficienței. Industria de private equity descrie acorduri de investiții prin care se cumpără și se administrează companii sau participații în companii mici (pentru creștere) și medii-mari (pentru dezvoltare) din orice industrie.

Acestea sunt ulterior vândute la un preț mai mare, adesea printr-o listare la bursă, proces care se numește exit și care se face în 5-7 ani. Fondurile de private equity achiziționează în general companii private, dar pot și să câștige controlul asupra celor publice, însă cu scopul final de a le retrage de la tranzacționare. În private equity disponibilitățile bănești vin de la bănci de investiții, fonduri de pensii, fonduri din asigurări sau diverse instituții financiare și companii, dar și de la persoane fizice. În private equity, finanțarea se face prin achiziția de acțiuni sau prin împrumuturi.

2. Venture capital este finanțarea acordată startup-urilor și altor firme tinere care prezintă potențial de creștere pe termen lung. Spre deosebire de private equity, care se concentrează pe toate domeniile de activitate, venture capital se uită în special la tehnologiile viitorului și, pe lângă finanțare, poate oferi expertiză tehnologică și/sau experiență managerială. Acest tip de finanțare vine în general de la investitori înstăriți, bănci de investiții sau fonduri VC specializate.

Se mai numește capital de risc pentru că este concentrat pe companii mici și inovatoare aflate în etapa de debut a dezvoltării sau pe cele nou înființate, al căror potențial de creștere și, implicit, de risc este considerat a fi ridicat. Venture capital investește acolo unde randamentul potențial este de cel puțin 25% anual și perioada de investiție este de 1-5 ani. De obicei, un venture capitalist cere 50% sau mai mult din acționariat pentru a-și exercita controlul în perioada stabilită și, astfel, pentru a compensa riscurile ridicate ale unui business la început.

Private equity și venture capital cumpără diferite tipuri de companii, investesc diferite sume de bani și solicită diferite procente din companiile în care investesc. Industria de private equity și cea de venture capital sunt adesea grupate alături de fondurile de hedging (hedge funds) ca investiții alternative. Acestor investitori li se cere de obicei să angajeze capital semnificativ pentru mai mulți ani, motiv pentru care accesul la astfel de investiții le este rezervat entităților cu o valoare netă ridicată.