Profil de investitor. Ești ceea ce investești

Pasionată de viitor, colecționează portofolii de investiții așa cum alții colecționează antichități și spune că investește în ecosistemul românesc al dreptului la fericire. A debutat pe bursă în timpul uneia dintre cele mai grele crize din istorie, în 2008, dar s-a călit și azi afirmă că nu există profesor mai bun decât o criză. Este Andreea Cionca Anghelof, unul dintre cofondatorii consorțiului de business Impetum Group, care după drumul investițiilor la bursă a apucat-o și pe cel al industriei de private equity.

„Capitalul pe care-l strângi are nevoie să fie reîntors în economie, pentru ca roata să se învârtă. Cu toții activăm în economia aceasta, de aici facem profit, tot aici ar trebui să avem încredere cu toții să investim. Altfel, ar fi ca și când ai sta la tine în casă, cu familia, dar ai investi în gospodăria vecinului tău. Cred că ești ceea ce investești”, mi-a spus Andreea Cionca Anghelof, 44 de ani, într-o discuție despre activitatea ei investițională.

Cu peste 15 ani de experiență în insolvență și antreprenoriat, Andreea este cofondatoare a Impetum Group – consorțiu de business cu 150 de milioane de euro active sub administrare și care a creat soluțiile de investiții Roca Investments (private equity), Roca X (venture capital), Agista (growth equity), Impetum Investments (investiții diversificate), dar și CITR, liderul pieței de insolvență din România, ea activând în trecut ca practician în insolvență.

Din ianuarie 2020 încoace, Andreea este managing director al Impetum Group. A absolvit în 2003 Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara și în 2010 cursuri MBA ale The Open University Business School – Business, Management, Marketing and Related Support Services. Pe bursă, investește din 2008, cu câteva luni înainte de declanșarea crizei economice globale, dar a făcut tranzacții in and out, adică pe termen mai scurt.

„Acum investesc în industrii în care cred, pe termen lung, nu speculativ. Investesc în industrii pe care le consider strategice și, în general, prin fonduri de investiții pentru că mizez pe expertiza profesioniștilor care cunosc industriile și știu să marcheze profitul încă de la momentul tranzacționării. Am și investiții pe bursă, așa am debutat”, spune ea.

Primii bani investiți la Bursa de Valori București au fost în jur de 10.000 de euro, plasați în câteva companii. Erau onorariile de succes pe care le primea ca bonus. Lucra deja de patru ani în domeniul insolvenței și vedea lipsa de capital acută cu care se confruntau unele companii românești, deși exista lichiditate în piață.

„De aceea, alături de colegii mei, am hotărât să investesc, pe bursă, în companii românești. A fost modul meu de a întoarce în piață capitalul câștigat și de a contribui, chiar cu puțin, la creșterea IMM-urilor locale”, adaugă ea.

Cum momentul debutului la bursă a coincis cu una dintre cele mai grele crize financiare din istorie, am întrebat-o cum s-a resimțit în portofoliul ei și dacă a avut dubii cu privire la propria activitate investițională.

„N-am apucat să mă gândesc dacă e momentul să părăsesc bursa sau să-mi pun alte întrebări existențiale pentru că, la câteva luni după prima investiție a venit criza. Odată cu ea totul a început să se prăbușească. Faptul că mi-am făcut debutul investițional în criză este și un avantaj. Nu cred că există un profesor mai bun pentru un investitor decât o criză”, consideră ea.

Tot din criza din 2008 a învățat că nu doar indicatorii financiari sunt un reper într-un business și că nu poți lua decizii exclusiv uitându-te la cifre, mai ales într-un context în care totul pare că se prăbușește.

Andreea Cionca Anghelof

PROFESIE: jurist

OCUPAȚIE: managing director, investitor

INVESTEȘTE: pe termen lung

„Am pariat atunci pe povestea brandului și pe oameni. Am crezut în ele și n-am greșit. Și astăzi aceste două repere sunt parte din filosofia mea de a investi – potențialul unui brand și potențialul unei echipe.”

În 2008 părea că toată investiția făcută s-a evaporat. Nu investise foarte mult, în termeni absoluți, însă era tot ce avea lichid la acel moment. Nimic nu se mai tranzacționa și toate companiile în care investise erau afectate. Profesa însă într-o industrie, insolvența, unde criza reprezenta modul obișnuit de operare.

„Alături de partenerii cu care am investit atunci am pariat pe singura companie care dădea ceva semne că s-ar putea redresa, Cemacon, din domeniul materialelor de construcție. Ne-am focusat toate cunoștințele de management de criză și am transformat-o din temelii. Ne-am recuperat investiția, după 10 ani. În acest timp am rămas alături, skin in the game, cum spune Taleb. Apoi am făcut exit și am marcat profitul. Nu doar ne-am recuperat investiția cu profit, ci am și participat la transformarea radicală a unei companii românești, ducând-o din pragul insolvenței în top trei lideri de piață”, povestește Andreea Cionca Anghelof.

Să investești pe bursă este destul de facil, consideră ea. Să știi să investești în companii cu potențial implică însă o doză de cunoaștere a pieței. Presupune să știi să faci o analiză a potențialului, dar și să ai încredere în echipa de management. Iar Andreea este un om pasionat de maximizarea valorii, „din proiecte, din oameni, din companii”.

Ea spune că pieței de capital locale îi lipsesc ingredientele care pot face posibilă scalarea, adică mai multe companii de succes și mai mulți investitori. Doar că ambele categorii se așteaptă una pe alta.

Statul român ar trebui sa dea un exemplu de încredere și de transparență, listând la bursă companiile sale profitabile, cum ar fi Hidroelectrica. Și tot astfel, marile companii private ar trebui să-și dorească să fie listate la bursă”, adaugă investitoarea.

Principala problemă este, în fond, legată de lipsa încrederii. Andreea se așteaptă ca piața IPO-urilor să înregistreze o revenire pe fondul unei cereri crescute din partea investitorilor, dar asta va depinde de modul în care este gestionată inflația. Și reglementările excesive sau schimbările în politica guvernamentală pot impacta negativ piața fiindcă pot crea incertitudine.

„Bursele de valori reprezintă până la urmă un test în materie de rentabilitate, transparență, succes și încredere, iar listarea la bursă reprezintă simbolul succesului pentru antreprenori și pentru afacerea construită de ei”, afirmă investitoarea.

Un alt aspect fundamental care poate și trebuie să fie îmbunătățit cu celeritate este educația financiară, în opinia ei. O mai bună educație financiară poate fi cheia de deblocare a pieței locale de capital. Astfel, vom depăși momentul de îngheț despre care vorbeam mai devreme și nu vom mai aștepta unii după ceilalți.

„În plus, prin educație financiară vom vedea investiții mai diversificate. Cred că e momentul să depășim credința că doar investițiile în proprietăți imobiliare aduc randamente. Este un mod conservator, atavic de a privi lucrurile, care nu va pune România pe harta economiilor puternice ale Europei”, susține Andreea.

Și ca să încheiem capitolul „îmbunătățiri”, o oportunitate de creștere a bursei ar putea veni din partea unui segment subreprezentat: femeile-investitor. Conform sondajului eToro Retail Investor Beat din 2023, în România doar 33% din investitori sunt femei, în comparație cu 51% în SUA sau cu, un exemplu mai apropiat, 42% în Polonia.

„Cifrele ne arată că bursa încă este un teritoriu al bărbaților. Comparativ cu alte țări, femeile-investitor din România au o prezență mai degrabă discretă. Acest lucru reflectă o realitate pe care o putem schimba prin mai multă comunicare și prin mai multă investiție în educație. Piața de capital românească are nevoie de mai multe femei investitor”, spune investitoarea.

Până acum, Andreea a participat la plasamentul privat anterior listării holdingului de materiale de construcții Roca Industry, care reprezintă o investiție strategică, pe termen lung. În general, mizează pe creșterea valorii în timp și pe maximizarea acțiunii, mai degrabă decât pe dividendele imediate, dar cea mai mare parte a investițiilor este în fonduri.

„Atunci când nu investesc printr-un fond de investiții, cum e preponderent în portofoliul meu, înainte să iau decizia de a investi într-o companie mă uit în primul rând la potențialul ideii sau al produsului, la poziționarea sa în piață și la dimensiunea pieței în care joacă, la reputația echipei de management și abia apoi la cifre și la istoric. Pariez întotdeauna pe potențial, iar trecutul e doar un reper, nu un factor decizional”, completează ea.

Investiții în dreptul la fericire

 În ultimii cinci ani, activitatea de investiții a devenit un full-time job pentru Andreea. Alături de partenerii Andrei Cionca, Rudi Vizental și Vasile Godîncă, este cofondatoare și managing director al Impetum Group. Ariile ei predilecte sunt managementul crizei, transformarea afacerii și brand & cultură organizațională.

„Îmi pun împreună cu partenerii și colegii mei toată experiența și expertiza, laolaltă cu tot capitalul, pentru a maximiza valoarea din companiile românești în care investim și a le transforma în campioni regionali. Activitatea de investiții a devenit activitatea mea de zi cu zi”, susține investitoarea.

Portofoliul său este unul diversificat, cu plasamente în fondurile de investiții alternative de buy out, growth și VC, inițiate de grupul Impetum, iar ca industrii mizează pe IT&C, real estate, industrie și agricultură. A încheiat anul 2022 cu o rată internă de rentabilitate (IRR) de 20% pentru portofoliul personal.

„Bursele de valori reprezintă până la urmă un test în materie de rentabilitate, transparenȚă, succes și încredere, iar listarea la bursă reprezintă simbolul succesului pentru antreprenori și pentru afacerea construită de ei.” Andreea Cionca Anghelof

„Cea mai mare valoare a adus-o până acum investiția în ROCA Investments, cel mai dinamic fond de private equity din România, care a realizat în cinci ani 20 de tranzacții și a finalizat două exituri de succes, reușind să aducă investitorilor un randament anualizat de 39%”, explică ea.

Anul 2023 este unul de „crisis as usual”, glumește investitoarea. Deja crizele de toate felurile sunt parte din cotidianul nostru de tip VUCA – abreviere militară a cuvintelor volatility (volatilitate), uncertainty (incertitudine), complexity (complexitate) și ambiguity (ambiguitate) – aspecte care fac dificil de analizat, răspuns sau planificat o situație sau o condiție. Crizele nu mai sunt excepțiile pe care doar le așteptăm să treacă, consideră ea.

„Trebuie să învățăm să performăm în acest mediu fluid, în orice formă ar lua-o. Vor câștiga cei care se vor adapta din mers, cei care vor ști să repare avionul din zbor, cum spunem noi. Anul 2023 este despre adaptare și performanță în orice context. Despre aceasta va fi, de altfel, viitorul într-un registru de succes, mai puțin despre doctoratele în obstacole și în imposibil, mai mult despre explorarea de oportunități și despre replierea în mod agil.”

Cea mai valoroasă lecție pe care Andreea și partenerii săi au învățat-o din crize este că acestea se gestionează împreună, în comunitate. Moda antreprenorului solitar a trecut. În acest sens, în pandemie au mobilizat comunitatea de business și au creat Confidex, un studiu de piață care să ajute managerii și antreprenorii să se orienteze atât în timpuri de stabilitate, cât și pe timp de criză.

Confidex măsoară încrederea managerilor români în economia actuală. În cele șapte etape ale cercetării de până acum au răspuns peste 3.000 de manageri din România, iar companiile respondente însumează peste 150.000 de angajați. Ce au aflat? Că optimismul managerilor ar putea indica o schimbare de trend în economie.

„Ne-am gândit la acest instrument pentru comunitatea de business, un fel de brainstorming național, tocmai pentru a ajuta managerii să se conecteze unii la percepțiile fiecăruia. Criza de sănătate, conflictul din Ucraina, crizele din energie și de materii prime și inflația pare ca au dus la un grad mai mare de reziliență în rândul companiilor, astfel că managerii români se simt tot mai încrezători în economie. În pofida incertitudinilor care planează în continuare asupra economiei, nivelul de optimism al managerilor este la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani”, spune cofondatoarea Impetum Group.

Andreea Cionca Anghelof se consideră un om pasionat de viitor. Așa cum alții colecționează antichități, ea colecționează portofolii de investiții. Dacă motivul pentru care a intrat pe bursă a fost creșterea IMM-urilor locale prin intermediul capitalului investit, același pariu îl face și azi, dar la alt nivel.

„Prin creșterea IMM-urilor, economia românească se poate consolida, de la bază, într-un mod sustenabil. Investesc cu un scop limpede: maximizarea valorii din companiile românești. Dacă investim în economia românească, investim în ecosistemul românesc al dreptului la fericire”, este credința Andreei.

Din punctul ei de vedere, a investi înseamnă, în esență, a da undă verde pentru maximizarea unui potențial. Așa cum în Constituția americană este trecut dreptul la fericire, i-ar plăcea ca în „constituția” fiecărei companii românești să fie trecut dreptul de a-și atinge potențialul maxim. Cum putem ajuta acest lucru să se întâmple?

„Prin investiții. Când ai cu ce. Imediat când ai cu ce. Un investitor aflat la început ar trebui să se ancoreze în niște repere profesioniste prin care să identifice rapid oportunitățile cu potențial. De altfel, unul din motivele pentru care ne-am propus să lansăm fondul de growth Agista a fost și ideea ca acesta să fie un investitor-ancoră pe bursa românească și un participant activ la creșterea pieței de capital. Unui investitor începător i-aș recomanda deci să se educe financiar și… să fie cu ochii pe Agista”, conchide Andreea Cionca Anghelof.  

DICȚIONARUL INVESTITORULUI

1. Rata internă de rentabilitate (IRR – internal rate of return în engleză) este un indicator utilizat pentru a estima rata de creștere pe care se așteaptă să o genereze o investiție. Cu alte cuvinte, este rata de actualizare la care valoarea netă prezentă (valoarea actualizată) a unui flux de venituri sau de cheltuieli (viitoare) este egală cu zero. Cu cât rata IRR este mai mare, cu atât mai bună este rentabilitatea investiției respective. Rata internă de rentabilitate poate fi utilizată pentru a clasifica mai multe tipuri de investiții sau proiecte potențiale și este o formulă care ia în calcul mai multe variabile.

2. Insolvența este acea stare a unei companii care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor către creditori, angajați sau perteneri de afaceri. Insolvența nu este echivalentă cu falimentul, reprezentând o ultimă încercare de salvare a unei societăți, sub administrarea unor specialiști și sub controlul instanței de judecată. Deschiderea procedurii de insolvență poate fi solicitată de către debitor, creditor sau alte instituții și persoane care au competența prevăzută de lege ori printr-o cerere comună. Există două tipuri de procedură de insolvență, generală și simplificată.

Investitori mici și mari, profesioniști și debutanți deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiții și lecții învățate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toți” și a mări rândurile investitorilor din piața locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.