Profil de investitor: Cum arată drumul de la investitor la broker

Investitori mici și mari, profesioniști și debutanți deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiții și lecții învățate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toți” și a mări rândurile investitorilor din piața locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „profil de investitor“ găzduită de Business Magazin. Respondentul acestei săptămâni este mai mereu în piață din postura de broker, dar și din cea de investitor.

„Eram plecat în Statele Unite când am început să investesc. Când am plecat din țară nu știam aproape nimic despre bursă. În State unul dintre patronii cu care am lucrat fugea tot timpul în birou și urmărea cotațiile. Nu înțelegeam ce face, dar m-am prins repede, investea. Cumpăra în principal McDonald’s, cunoștea compania destul de bine”, povestește Sandu Gabriel Pintea, investitor și, ulterior, broker pe bursă.

PROFIL DE INVESTITOR

NUME: Sandu Gabriel Pintea

VÂRSTĂ: 40 de ani

PROFESIE: economist, administrație publică

OCUPAȚIE: broker, investitor

INVESTEȘTE: full-time

După un timp petrecut în SUA, Gabriel a trimis bani în România și a rugat-o pe mama sa să-i deschidă un cont de tranzacționare la Bursa de la București.

Era finele anului 2002. Inițial a cumpărat acțiuni prin Broker Cluj (acum BRK Financial Group, singurul intermediar listat la Bursa locală. La scurt timp, spune el, investițiile i-au permis să se întoarcă în România).

„În SUA am făcut unele cursuri. Am plecat ca student tocmai ca să îmi fac capital de lucru. Investițiile m-au ajutat destul de mult să mă întorc în România. Vedeam că salariile erau destul de mici în 2004 și faptul că am realizat că se poate face un venit destul de frumos pe bursă, m-a ajutat să iau decizia să mă întorc în țară”, afirmă Gabriel Pintea.

La Bursa de Valori București, el a intrat cu aproximativ 20.000 de dolari, iar ulterior a mai transferat sume de bani. Prima oară a investit în Banca Transilvania și în câteva societăți de pe fosta piață Rasdaq, cum ar fi compania de construcții Cominco București, care nu mai este listată, sau producătorul de textile Iasitex Iași, unde își amintește că a făcut un profit destul de bun.

„Tot timpul poate fi un moment potrivit să îți deschizi un cont de tranzacționare și, foarte important, trebuie să fie alimentat. Acesta este cel mai greu pas, dar odată ce deschizi contul, avantajul mare este că poți ține acolo banii cash, nu trebuie să fii investit tot timpul. În acest moment aș recomanda undeva la 30% din valoarea portofoliului investită, pentru că mai sunt foarte multe evenimente în săptămânile și lunile care urmează. O rezervă mai mare de cash, 60%-70%”, spune Gabriel.

Când a plecat din România, atât inflația, cât și dobânzile erau pe un trend crescător.

„La ce educație economică aveam din școală și din societate, credeam că dobânzile nu o să dureze la infinit. Credeam cu mintea mea de atunci că este ușor să ai o sumă de bani și să o muți de la o bancă la alta în funcție de care oferă dobânzi mai mari. După am realizat că nu ține chestia cu dobânzile și că trebuie să investesc în companii”, mărturisește el.

În vârstă de 40 de ani, Gabriel Pintea a absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrative și Facultatea de Științe Economice la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

„Științe Politice și Administrative a fost prima facultate și ulterior mi-am dat seama că-s mult prea axat pe partea privată, nu pe tipologia de administrație publică.”

Avea deja un portofoliu de investiții când s-a întors în România, iar după câteva luni s-a angajat la BT Securities (actualmente BT Capital Partners), fiind broker full-time. A lucrat aici din 2005 până în 2016, iar ulterior s-a mutat la intermediarul Goldring, agenția din Cluj.

„Eu administrez pensiile pe Cluj, am portofoliul meu de clienți. Este o companie mai dinamică, la bancă erau multe reguli corporatiste și se schimbau foarte greu lucrurile. Într-o companie privată mai mică se mișcă mult mai repede lucrurile, iar platforma era mai bună. În plus, Goldring a fost prima companie care a început valul acesta de listări pe piața AeRO. De fapt, acolo înveți meserie. Dacă stai numai să execuți niște ordine în piață, nu e nimic complicat”, adaugă brokerul.

Astăzi Gabriel Pintea investește în opțiuni, mai puțin în ETF-uri, iar de doi ani tranzacționează acțiuni americane pe platforma Goldring, atât pentru el, cât și pentru clienții săi, care au un profil investițional asemănător. În SUA investește speculativ, „pentru că acolo piața se mișcă la orice adiere de vânt”, în timp ce la Bursa de la București realizează investiții mai mult pe termen mediu-lung. Portofoliul său a ajuns la câteva sute de mii de euro.

„În SUA tranzacționez activ și speculativ, mai ales în ultimul an, fiindcă suntem destul de axați pe domeniul tehnologiei, iar acolo este volatilitatea foarte mare. Am prins niște cicluri interesante acum în State care în România nu prea le prinzi pentru că nu prea există rotația între sectoare – între growth și value, pe resurse. Au mers foarte bine și companiile de armament în ultima vreme, în România nu avem genul acesta de reprezentare”, spune el.

Gabriel a participat la foarte multe plasamente private de acțiuni, aproape toate cele pe care le-a derulat Goldring, dar și cele ale altor firme de brokeraj. Dintre acestea, menționează AAGES Târgu-Mureș, iHunt Technology Import-Export, Norofert, unde împreună cu clienții aveau la un anumit moment circa 7% din acțiuni, Holde Agri Invest, AROBS Transilvania Software și Chromosome Dynamics, care se listează în următoarea perioadă prin Goldring.

„Din păcate, au fost și unele mai proaste, Firebyte Games, GoCab Software sau Air Claim, care nu prea aveau ce căuta pe Bursă. La CLAIM (simbolul bursier n.red.) nu a fost vina intermediarului, ci reaua intenție a executivilor”, continuă Gabriel Pintea.

Și-ar dori să vadă listate la Bursa de la București companii precum Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat și cel mai mare producător de energie la nivel local sau retailerul de bricolaj Dedeman, cel mai mare business antreprenorial de pe piața locală.

„Îmi doresc o triere mult mai bună a companiilor. A fost o secetă foarte mare de companii pe Bursă în urma retragerii foarte multor emitenți de pe Rasdaq în 2018, care oricum nu erau de calitate, pentru că aveau acționari majoritari destul de pătați și imprevizibili. Au venit un val foarte mare de societăți pe Bursă, dar din păcate s-au strecurat și foarte multe care nu își aveau locul. Îmi doresc o selecție, dar asta se întâmplă natural. Acum și firmele de brokeraj sunt mult mai atente la firmele care le calcă pragul pentru o listare”, spune Gabriel.

Investitorul are dețineri pe termen scurt și dețineri pe termen mediu-lung. Ce urmărește la o companie înainte de a lua decizia de investiție?

„Pe termen lung speculez oportunitățile din piață, spre exemplu am cumpărat Netflix acum după ce au anunțat scăderea numărului de abonați pentru prima oară în ultimii 10 ani. Ulterior prețul s-a dus și mai jos, dar niciodată nu prinzi minimul, ideea este să nu investești toată suma alocată pentru acțiunea respectivă printr-o singură tranzacție și să poți cumpăra în etape dacă scade. În cazul companiilor pe care le țin pe termen lung, cele din România, este important să nu aibă foarte mari datorii și, în primul rând, creșterea cifrei de afaceri de la an la an. Chiar dacă profitul nu se îmbunătățește, măcar cifra de afaceri să crească. Totuși, la companiile mature contează și profitul. În general mă uit la potențialul de creștere. Nu investesc pentru dividende decât local sau punctual. În State nu se investește într-o companie pentru dividende neapărat.”

Între mai multe conturi

După câțiva ani de creșteri și liniște pe piețele de capital, Gabriel Pintea a experimentat criza din 2008, în perioada când lucra la BT Securities. Spune că era destul de începător, dar a remarcat că nici colegii care erau mai vechi și cu mai multă experiență în piață nu au putut anticipa scăderile generalizate de pe burse. Practic, la doi ani după ce a început să investească activ, din 2005 până în 2007, a fost un trend de creștere în care toți participanții la piață erau învățați cu profituri bune an de an.

„Criza a venit ca un șoc și nici cei mai experimentați din România nu a putut anticipa momentul, nu vedeau scăderi atât de brutale. SIF-urile aveau scăderi de 96%-98%, Banca Transilvania era la minus 95%, deci am rămas cu o experiență dramatică. Când le spui astăzi investitorilor mai tineri, inclusiv din imobiliare, nu pot să perceapă astfel de scăderi”, spune el.

Totuși, continuă el, o astfel de experiență poate fi un plus și poate aduce mai multă precauție și atenție. Experiența unei crize l-a ajutat ulterior în criza acțiunilor de tehnologie.

„Atunci am observat la colaboratori și la clienți care nu au prins scăderi așa de mari că nu le venea să creadă. Totuși, multe acțiuni care în 2020 au explodat, acum sunt la un minus de 80%-90% față de maxime, inclusiv companii destul de mari, cum este Netflix. Mai sunt și altele mai mici, de exemplu, o acțiune pe care am prins un trend de creștere de la 6 dolari până la 60 de dolari, iar în acest moment este 4 dolari. Din 2021 deja au început să scadă tehnologiile. Sunt comparabile cu scăderile din 2008, dar doar pe un sector de data aceasta, atunci au scăzut toate sectoarele fără vreo diferență.”

În 2001, Gabriel Pintea a prins atacurile de la 11 septembrie. A trecut prin criza din 2007-2008, iar din 2020 încoace a experimentat efectele unei pandemii, ale cărei reminiscențe abia se risipesc. Despre criza precedentă s-au spus multe. Cum a fost criza COVID-19 pentru el?

„Datorită experienței, criza COVID-19 a fost cea mai profitabilă perioadă din activitatea mea de până acum, asta și datorită faptului că scăderile s-au produs foarte rapid și brutal. Într-o lună, o lună și jumătate s-a produs toată scăderea. Atât timp cât nu era o problemă fundamentală, economică, am realizat că este ceva temporar și că o să își revină cotațiile cu aceeași viteză cu care au luat-o la vale. Așa s-a și întâmplat. A fost o scădere și o urcare în V. A fost o perioadă foarte bună, plină de oportunități”, spune Gabriel.

Fiind proaspăt intrat pe piața din SUA cu sume mai consistente, anumite acțiuni erau ca o poveste frumoasă. La orice știre sau produs pe care le lansau companiile, acțiunile creșteau a doua zi cu câteva zeci de procente. Pe plan local, acțiunea cu cea mai mare pondere și cea mai câștigătoare a fost producătorului de materiale de construcții TeraPlast Bistrița (simbol bursier TRP).

„Randamentul pe 2020 a fost între 50% și 60%. Pe plan extern am reușit să fac un randament în jur de 300%, cu acțiuni ca Nio și Tesla, în special pe cele din sectorul energiei verzi și mai speculative. La un moment dat nu îmi venea să cred cât pot să mai crească, la niște multipli exagerați, dar așteptam reversul medaliei oricând și până la urmă s-a întâmplat. Eu am fost destul de protejat de scădere”, spune Gabriel Pintea.

Sandu Gabriel Pintea, investitor: „Bursa este 60%-70% disciplină, organizare și soluționare. Pe bursă trebuie să vezi întotdeauna imaginea de ansamblu. Dacă te axezi doar pe un tip de analiză, fundamentală, tehnică, randamentele nu vor fi niciodată la fel de bune ca cele ale unui investitor obiectiv, care reușește să vadă imaginea de ansamblu.”

În 2021 a realizat un randament în jur de 38% la Bursa de Valori București. „BVB a fost mult mai stabilă și mai profitabilă în 2021 decât bursele externe. Nu s-au întâmplat scăderi mari în 2021, abia la început de 2022 au început să scadă cele de pe AeRO.”

Ce le transmite investitorilor începători sau cuiva care să gândește să intre în piață după toate aceste experiențe?

„În primul rând, să își ia un consultant, un broker sau un prieten care are experiență pe Bursă. Multe lucruri pot fi învățate și din experiența altora, este păcat să treci prin toate gropile de unul singur. Fiind perioada asta agitată și plină de informații care pot să dea peste cap piața de la o zi la alta, cuiva începător i-aș recomanda să aibă un consilier în perioada asta și să nu intre cu toată suma din portofoliu.”

Totodată, le recomandă „să înceapă cu piața din România cel puțin un an înainte de a se aventura în piețele externe, să își aleagă un broker cu experiență în care au încredere să le ghideze pașii, să cunoască bine companiile în care investesc, să participe la adunările generale ale acționarilor pentru a înțelege mai bine compania și să investească doar în companiile în care acționarul majoritar este de încredere și nu are antecedente negative în piață.”

Pentru că înțelege mai bine investițiile prin prisma prezenței în piață ca investitor și din perspectiva, Gabriel Pintea spune că „Bursa este 60%-70% disciplină, organizare și soluționare. Pe Bursă trebuie să vezi întotdeauna imaginea de ansamblu. Dacă te axezi doar pe un tip de analiză, fundamentală, tehnică, randamentele nu vor fi niciodată la fel de bune ca cele ale unui investitor obiectiv, care reușește să vadă imaginea de ansamblu. Dacă crezi doar într-un instrument de evaluare sau analiză a companiilor, o să te distragă foarte mult și o să te încăpățânezi în ceva ce nu o să se întâmple. Trebuie să vezi trendurile și sectoarele care au potențial de creștere în perioada următoare, pentru că rotația aceasta se întâmplă foarte des în ultima perioadă, chiar și o dată la câteva luni.”

Ce consideră esențial în aceste vremuri? „Flexibilitate, adaptare, obiectivitate, o rezistență mică la schimbare și la ce este nou. Trăim vremuri foarte imprevizibile în care lucrurile și paradigmele se schimbă atât de repede, încât dacă nu ești deschis să accepți noile realități, riști foarte mult să pierzi foarte repede câștigurile obținute în anumite conjuncturi. În același timp, dacă cunoști bine companiile în care investești, te ajută să menții pozițiile în condiții de volatilitate extremă, așa cum este caracterizată piața investițiilor din ultimii ani. Nu există un singur indicator care să te ajute să iei decizii profitabile. Trebuie să avem capacitatea de a analiza mai multe lucruri concomitent, de la contextul macroeconomic global la domeniile specifice în care vrem să investim și, în final, să monitorizăm îndeaproape companiile în care investim.”

Dicționarul investitorului:

1. Simbolul bursier este un grup de caractere, de cele mai multe ori sugestiv (abreviere), sub care poate fi găsită o companie sau alt activ listat pe o bursă, pentru a simplifica tranzacțiile bursiere. De exemplu, simbolul bursier pentru Tesla este TSLA.

2. Investițiile/ tranzacțiile speculative au loc în aproape toate domeniile – piețe valutare, de materii prime, imobiliare, acțiuni, obligațiuni. Strategia implică exploatarea unor potențiale marje de profit într-o piață existentă sau a anomaliilor din piață în scopul de a face profituri rapide. De cele mai multe ori, investițiile speculative sunt realizate de fondurile cu profil speculativ, denumite și hedge funds, destinate unui număr limitat de investitori profesioniști sau bogați. Fenomenul tranzacțiilor speculative a ajuns în atenția publică în ultimii ani, în contextul în care vânzările la termen cu acțiuni în lipsă (short) au fost considerate a fi vinovate pentru falimentarea unor companii în momente în care fundamentele lor nu mai sunt atât de stabile sau ancorate în logica pieței. Acest fenomen a atins un apogeu și s-a manifestat într-o mișcare socială în timpul pandemiei, odată cu fenomenul „armatei” de investitori de retail care s-a organizat prin intermediul „firului” de discuție WallStreetBets pe  platforma Reddit.

3. Scăderea și revenirea în V a unei piețe, a economiei sau a unei acțiuni este reflectată grafic printr-o scădere bruscă urmată de o recuperare rapidă și puternică. Termenul a prins avânt pe agenda publică din România odată cu guvernarea PNL care discuta la începutul pandemiei despre o „revenire economică în V”.

4. Piața Rasdaq (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation) este fosta bursă electronică de valori mobiliare de la București, apărută odată cu privatizarea în masă a activelor statului și adaptată după celebra bursă NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotation) din New York. Apărută în octombrie 1996, Rasdaq a suferit modificări 2002, în sensul delistării a 200 de companii care nu îndeplineau standardele de acces, în contextul în care unele firme au fost forțate să se listeze, iar în decembrie 2005 a fuzionat cu Bursa De Valori București. Rasdaq a început să fie deființată în 2014, în octombrie și-a încetat existența, după ce locul îi fusese preluat de piața AeRO în februarie 2015. Piața secundară a bursei locale a prins avânt mai ales în ultimii trei ani, când antreprenorii au înțeles oportunitatea finanțării de la investitori români, iar numărul investitorilor a crescut.