Profil de investitor. Cum a ajuns un pensionar care este și taximetrist să investească la Bursa de la București

Investitori mici și mari, profesioniști și debutanți deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiții și lecții învățate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toți” și a mări rândurile investitorilor din piața locală. Toate experiențele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data asta am stat de vorbă cu Petrică Dumitrescu, un pensionar taximetrist în vârstă de 69 de ani.

De pe canapea s-au născut cei mai mulți investitori în ultimii ani, în special din rândul milenianilor (1981-1996), care dispun de mai mult timp și bani, însă popularitatea pe care au căpătat-o investițiile la Bursă s-a remarcat și în ceea ce privește reprezentanții generației X (1965-1980) sau în rândul boomerilor (peste 58 de ani), chiar și cei din prima fracțiune (1946-1954).

Acesta este și cazul lui Petrică Dumitrescu, care la 69 de ani lucrează ca taximetrist și de anul trecut investește ce îi rămâne din salariu la Bursa de Valori București.

PROFIL DE INVESTITOR

NUME: Petrică Dumitrescu

VÂRSTĂ: 69 de ani

PROFESIE: liber profesionist, pensionar

OCUPAȚIE: taximetrist

INVESTEȘTE: part-time

„Investesc când am bani. Ieri am vândut ceva, am cumpărat altceva. Astăzi am alimentat contul cu 500 de lei că știu că vine pensia. Investesc din ce câștig ca taximetrist”, spune el.

Este 1 aprilie, puțin trecut de ora prânzului și investitorul nostru, tocmai ajuns acasă din tura de dimineață, răspunde la telefon.

„Uite, mă duceam să «mănânc» și eu un pahar de vin”, îmi spune jovial. „Eu sunt glumeț, să știi.”

Pensionat fiind, Petrică Dumitrescu muncește 4-5 ore dimineața și 4-5 ore seara. „Altfel nu am cum să rezist. La anii pe care îi am, nu pot să muncesc continuu din cauza aglomerației.”

În plus, nici pensia de 1.400 de lei nu îi permite să se pensioneze cu adevărat. Îl rog să îmi povestească cum și de ce a început să investească.

Fără studii superioare, Petrică Dumitrescu a fost chelner timp de 30 de ani în perioada comunismului, iar meseria de taximetrist i-a fost alături în ultimii 20 de ani.

Tot în comunism a muncit în Libia și vorbește limba arabă. „Am lucrat, cum zice arabul, «yatbakh», adică bucătar la o companie românească, care avea lucrări de infrastructură acolo.”

Dacă s-ar fi născut mai târziu, cu siguranță Petrică Dumitrescu ar fi fost investitor mai devreme. „Mi-a plăcut ideea de a investi. Mă atrăgeau investițiile în acțiuni și prima dată am cumpărat acțiuni la ziarul România Liberă. Mă gândeam că ziarele vor merge.”

La acea vreme, România Liberă era condusă de Petre Mihai Băcanu, jurnalist, editorialist și dizident român, iar ziarul plătea dividende acționarilor. „Pot să spun că mi-am scos investiția.”

Și în timpul procesului de privatizare a economiei românești, care a început încă din 1991 și în timpul căruia au fost distribuite gratuit certificate de proprietate și cupoane, transformate ulterior în acțiuni, Petrică Dumitrescu nu a ratat ocazia de a face „o mică afacere”.

„Când s-au dat certificatele, înțelegeam ce se va întâmpla cu ele, că vor ajunge pe mâinile mafioților. La SIF Muntenia aveam cel mai mult, le-am vândut.”

Cu ani în urmă, investițiile la Bursă nu erau atât de accesibile pentru populație. Oamenii nu știau să investească, iar statului nu îi trebuiau cetățeni care să știe să investească, afirmă Petrică Dumitrescu.

„Nu a fost voință ca populația să fie educată financiar, mai ales dacă mă refer la cei de vârsta mea. I-a bătut comunismul în cap. Nu știu, dar nici nu vor să știe mai mult. Este cam tragic”, consideră el.

Spune că a învățat singur să tranzacționeze și investește în companii listate la Bursa românească de doar un an. Mărturișește că nu stă prea bine cu tehnologia, dar vrea să facă cursuri de IT și a fost ajutat de fata sa să-și deschidă contul de tranzacționare. Primii bani direcționați acolo au fost o sumă primită moștenire de la părinți.

„Nu are un taximetrist atâția bani să investească. După 41 de ani de muncă în România, un stat mafiot, am zis să mai fac și eu încă o pensie. Ce era să fac cu banii, unde să mă duc cu ei? La bancă? Dobânzi, sufletul! Cine înțelege oportunitatea Bursei, investește, cine nu, schimbă banii în euro.” Râde cu poftă.

Am 10.000 de euro și aștept listarea Hidroelectrica

Despre Bursă, le povestește tuturor în încercarea de a-i convinge să-și investească economiile, chiar și tinerilor. În același timp, rămâne optimist în fața unor scăderi recente ale propriilor dețineri.

„Sora mea a primit și ea parte din moștenire și am sfătuit-o să îi bage la Bursă. I-a dus la bancă și primește un kilogram de carne dobândă. Până la urmă, pare că a procedat bine pentru că s-a întâmplat treaba cu războiul, m-am speriat până și eu. Dar ca exemplu, când a scăzut TeraPlast, cu mult înainte de Putin, mulți au vândut, eu nu am vândut, iar prețul și-a revenit”, povestește pensionarul.

Conflictul militar din est, care a transmis o undă de șoc pe piețele bursiere și nu numai, l-a determinat pe Petrică Dumitrescu să lichideze toate pozițiile, deși începuse să investească de nici măcar un an. Înainte de război avea 15%-20% randament pe portofoliu.

„În februarie am rezistat trei zile, îmi scădea portofoliul cu câte 3.000 de euro pe zi. M-am cam speriat, e adevărat, nu trebuia să mă sperii. Am vrut totuși să salvez din bani. Am avut Banca Transilvania, aveam TeraPlast, BRD, Nuclearelectrica. La Nuclearelectrica aveam cel mai mare randament, apoi la TeraPlast, dar mai toate erau pe plus”, spune el.

Ulterior, a reintrat la cumpărare, iar astăzi are un portofoliu de circa 25.000 de euro, în ușoară scădere. „M-am băgat pe agricultură, îmi iau plug și boi”. Râde.

„Am investit în două companii de agricultură – Germina Agribusiness și DN Agrar. Numai să fie apă, că pământul rămâne acolo. Dacă societatea merge bine, oamenii investesc bani.”

Astăzi, portofoliul lui la BVB este format din Banca Transilvania (50%), cea mai mare instituție de credit din România, Aquila Part Prod (14%), cel mai mare jucător de pe piața de distribuție a bunurilor de larg consum, Germina Agribusiness (12%), producător și procesator de semințe, Transport Trade Services (11%), cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, DN Agrar (5,3%), holding de zootehnie, producție agricolă vegetală și prestări servicii în agricultură și altele (7,7%).

Mai are 10.000 de euro „la saltea”, dar până la urmă, crede că îi va direcționa tot către bursă. „Aștept listarea Hidroelectrica. În funcție de posibilități, recomand oamenilor să investească treptat. Așa am investit și eu, cum am avut bani.”

În urmă cu câțiva ani, Petrică Dumitrescu a avut investiții și în aur. Povestește că a făcut odată 800 de dolari pe o singură tranzacție. Tot atunci a învățat singur cum stă treaba cu piața valutară (ForEx). „Aveam și brokeriță, care îmi spunea: dragă, nu te supăra, dar ești cam lacom. M-am lăsat.”

„Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis că la horă se joacă, la bursă se investește. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăți și mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: știți câte clase am eu? Opt.”

Petrică Dumitrescu, investitor

Despre FX, a discutat odată și cu un client, cu mult mai tânăr. „Am văzut că tot buchisea pe telefon. L-am întrebat ce face acolo, a zis că Forex. L-am întrebat cum stă, a zis că e pe plus vreo 2.000 de euro. Avea contul de vreo două-trei luni. I-am zis să cumpere mai bine acțiuni. Nu trebuie să își bată capul, să știe toată politica internațională. Cumperi acțiuni și stai mai liniștit. Când n-oi mai avea bănuți și nu voi mai putea munci pe taxi – ce să fac eu cu 1.400 de lei pensie! – o să mă apuc de Forex și ce câștig din Forex bag la bursă”, spune amuzat. „Fac bani pe termen scurt ca să investesc pe termen lung.”

Petrică Dumitrescu se consideră un investitor mic și spune că bursa este dominată de investitori mari. Totuși, nu îl încurcă cu nimic în activitatea lui investițională.

“Pot să spun că investesc puțin mai agresiv pentru că nu îmi mai permit anii să aștept, am aproape 70 de ani. În plus, am și pensie mică.”

Investitorul își adună informațiile de unde poate, “de peste tot”, presa și diferitele canale de educație financiară de pe YouTube, cum ar fi „Investește la bursă”, fiind principalele surse de informare. La o companie, urmărește în primul rând dacă este purtătoare de dividende, dar are și alte filtre.

“Dacă oferă dividende înseamnă că merge bine, are profit. Mă mai uit la ce perspective are pe termen mai lung, citesc analize. Investiția poate fi în funcție de situație, de companie, de oportunitățile de moment, de prețul acțiunii”, spune el.

În loc de concluzie, închei povestea lui Petrică Dumitrescu cu două anecdote, două discuții cu călători de taxi istorisite chiar de el: „Stau în mașină și vorbesc cu fel de fel de oameni. Am întâlnit persoane care nu au pic de educație financiară. Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis ca la horă se joacă, la bursă se investește. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăți și mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: știți câte clase am eu? Opt.”

Dicționarul investitorului:

Piața valutară, ForEx sau FX, prescurtări de la foreign exchange market în engleză, este o piață a tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a valutelor. Activitatea de tranzacționare de monede reprezintă un gen specific de comerț în care moneda este tratată ca o marfă. Ceea ce rezultă în urma acestui comerț este un preț, numit curs valutar. Este, în același timp, o ramură distinctă a pieței monetare și funcționează atât la nivelul unei economii naționale, cât și la nivelul pieței internaționale în ansamblul ei. Participanții în piața valutară sunt de obicei băncile centrale, dar sunt și traderi mai mici. Cursul valutar este afișat de către intermediarii de pe piața valutară sub formă electronică și arată poziția monedei naționale față de principalele valute. Cursurile pot varia pe parcursul unei zile în funcție de cererea și oferta pentru valuta respectivă, la fel ca în cazul acțiunilor. Totuși, în contextul în care potențialul de câștig este unul mai ridicat, tranzacționarea Forex comportă de asemenea riscuri mari, semnalate adesea de brokeri.