Profesorii din România au salarii mici, dar și performanțe scăzute

Salariul minim al profesorilor este de aproximativ 2500 lei. Dar România este pe locul 47 din 79 de țări, cu grad de analfabetism funcțional foarte crescut. Tot mai mulți părinți sunt disperați să-și înscrie copiii la școli private

ALFA, o generație compromisă de elevi în cei mai critici ani de la Al Doilea Război Mondial încoace
În ultimele zile, negocierile dintre guvernul condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă și sindicatele din educație au eșuat. Profesorii solicită creșterea salariilor în plină criză inflaționistă și contextul geopolitic actual, altfel vor continua greva generală pe termen nedefinit, ceea ce ar duce la anularea examenelor de final de an, medii neîncheiate și la compromiterea anului școlar pentru aproximativ 3 milioane de elevi.
Mare parte din elevii generației Alfa  (cei născuți după 2010) au fost grav afectați de dotările tehnice slabe ale sistemului de învățământ în perioada pandemică, atunci când cursurile s-au desfășurat online.
Mulți elevi din mediul rural nu au dispus de acces la internet sau de dispozitive electronice.
Câțiva au primit ajutor prin intermediul unor campanii caritabile.
Pe de altă parte, stresul și anxietatea provocate de pandemie și de agresiunea Rusiei în Ucraina ce a dus la un război la granița țării noastre au lăsat cicatrici adânci asupra elevilor din școlile care nu dispun de psihologi sau consilieri.
Acum că pandemia s-a încheiat, elevii sunt nevoiți să resimtă și impactul crizei economice pe care o traversează profesorii care solicită salarii mai mari pentru a face față creșterii prețurilor.
Guvernul   condus de Nicolae Ciucă, liderul Partidului Național Liberal, susține însă că nu sunt momentan bani  pentru creșterea salariilor.
Partenerul de coaliție de la guvernare, Partidul Social-Democrat condus de Marcel Ciolacu, susține creșterea salariilor profesorilor, o măsură specifică programului de centru stânga. Liderul PSD a renunțat pentru moment la rotativa prin care trebuia să fie desemnat premier de la 26 mai.
Între timp, Cătălin Drulă, liderul USR, un partid progresist aflat în opoziție, militează pentru tăierea imediată a pensiilor speciale și creșterea salariilor profesorilor.
Liderul AUR, George Simion, s-a arătat solidar cu profesorii care cer salarii mai mari.
Opinia publică susține că profesorii ar trebui mai degrabă plătiți după performanță sau după nota de la titularizare.
Dar dincolo de aceste dezbateri politice, mulți elevi care își dau silința să învețe strigă după ajutor, dar nimeni nu-i aude.

Deși salariul minim în România este de aproape 400 euro, mulți profesori nu-și îndeplinesc fișa postului pentru a merita salarii mai mari
Potrivit unor statistici de acum doi ani, profesorii din România obțin salarii de șase ori mai puțin decât cadrele didactice din învățământul german.
Pe de altă parte, performanțele profesorilor din România sunt scăzute, iar statisticile sunt dramatice: Ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, anunța „lucruri deloc îmbucurătoare” în educație – România pornește cu rezultate de două ori mai slabe decât media Uniunii Europene în ceea ce privește analfabetismul funcțional.
Mare parte din cadrele didactice din România sunt slab formate profesional, altfel rezultă că România este pe locul 47 din 79 de țări, cu grad de analfabetism funcțional: 44%.
La testarea PISA 2018, România a obținut cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani. Doar 1% din elevi au avut rezultate foarte bune la citire sau la științe.
Profesorii și dirijinții nici nu se implică în menținerea disciplinei și armoniei în clase – în 2023, numărul cazurilor de bullying din școli a crescut cu aproape o treime.
În România, fenomenul de bullying are proporții nemaiîntâlnite: 1 elev din 2 este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar 4 copii din 5 asistă la situații de bullying.
Chiar dacă nu este sarcina lor de a combate fenomenul, majoritatea profesorilor nici măcar nu raportează cazurile de violență școlară la care sunt martori.
Școala Încrederii susține că “în anul 2022, 1 din 2 elevi a fost amenințat, umilit sau agresat fizic, 4 din 5 copii au asistat la situații de bullying”. 
Dezinteresul profesorilor față de elevi duce la abandonul școlar.
Mulți profesori nu conștientizează că profesia lor nu este un simplu job simplu la catedră, ci o vocație care presupune făurirea viitorului unei țări.
Tot mai mulți părinți din România sunt disperați să-și înscrie elevii la școli private 
Mulți absolvenți de studii superioare rămân șomeri sau lucrează în domenii diferite, chiar pe salariul minim, iar părinții ajung să se întrebe “ce se întâmplă în cei 12 ani de școală la stat? De ce mai plătim impozite ca să creștem populația de șomeri cu diplomă?”
Tot mai mulți părinți din România sunt disperați să-și înscrie elevii la școli private din cauza lipsei de profesionalism și performanță ale profesorilor din învățământul public de stat
În România, sistemul de învățământ public de stat se confruntă cu numeroase probleme, cum ar fi: infrastructura precară, lipsa dotărilor și a materialelor didactice, corupția, violența școlară, abandonul școlar, rezultatele slabe la evaluările naționale și internaționale etc. Aceste probleme afectează calitatea educației și dezvoltarea potențialului copiilor și tinerilor.
În acest context, tot mai mulți părinți din România sunt disperați să-și înscrie elevii la școli private, care promit o educație de calitate, adaptată nevoilor și intereselor fiecărui copil, cu profesori bine pregătiți și motivați, cu facilități moderne și cu o atmosferă sigură și stimulativă.
Însă aceste școli private au și un cost ridicat, care nu este accesibil pentru toate familiile.
Potrivit Asociației Școlilor Particulare din România (ASP), în anul școlar 2021-2022 existau în România peste 300 unități de învățământ particular preuniversitar, scrie ZF.
Cele mai multe școli private se află în București și în marile orașe din țară, unde există o cerere mai mare din partea părinților care își permit să plătească taxele de școlarizare.
Potrivit unui articol publicat pe site-ul Aleph News, taxele anuale pentru o școală privată din România pot ajunge până la 20.000 de euro pe an, fiind mai mari decât cele din Italia sau Spania.