Profesor de istorie la Harvard: Războiul din Ucraina este căderea Imperiului Rus / Decizia lui Putin de a invada s-a bazat pe o viziune a Rusiei imperiale din secolul al XIX-lea

Profesorul de istorie ucraineană de la Harvard, Serhii Plokhy a spus într-un interviu recent pentru The New European că războiul lui Putin din Ucraina este cel mai recent conflict din lunga istorie a războaielor de eliberare națională. Toate aceste conflicte s-au încheiat “cu suveranitatea politică a fostelor colonii” și cu transformarea lor “în state-națiune post-imperiale”.

Războiul din Ucraina este căderea Imperiului Rus

Plokhy spune că apărarea suveranității Ucrainei împotriva beligeranței Moscovei a devenit cel mai recent conflict din lunga istorie a războaielor de eliberare națională, care își au orginile până la Revoluția Americană. De asemenea, susține el, aparține, de asemenea, unei liste de războaie care au însoțit declinul și dezintegrarea imperiilor mondiale. Toate aceste conflicte s-au încheiat “cu suveranitatea politică a fostelor colonii și a fostelor imperii” și cu transformarea lor “în state-națiune post-imperiale”.

De asemenea, el face o paralelă între războiul ruso-ucrainean și războaiele iugoslave din anii 1990. Iugoslavia a fost formată pe ruinele Imperiului Otoman în 1918 și reconstituită după cel de-al doilea război mondial, dar a încetat să mai existe în anii 1990, odată cu secesiunea republicilor sale cheie. La fel ca rușii din Uniunea Sovietică, sârbii din Iugoslavia conduceau cea mai mare republică a federației. În timp ce Iugoslavia se prăbușea, sârbii, conduși de liderul lor, Slobodan Milošević, au încercat, dar în cele din urmă au eșuat, să construiască o Serbie Mare, prin intermediul unui naționalism exacerbat, al forței și al agresiunii. Rezultatul a fost un război îndelungat și distructiv, care a implicat crime de război și epurare etnică.

“Istoria, așa cum spunea Mark Twain, nu se repetă niciodată, ci rimează”, spune Plokhy pentru The New European. El citează apoi exemple de crime de război comise de trupele rusești în orașe ucrainene precum Bucha, Irpin și Mariupol, în misiunea lor de a “denazifica” și rusifica națiunea ucraineană.

Plokhy, ale cărui alte cărți includ The Gates of Europe: O istorie a Ucrainei (2015) și The Last Empire: The Final Days of the Soviet Union (2014), spune că decizia lui Putin de a invada Ucraina s-a bazat pe o viziune de expansiune teritorială comparabilă cu cea a Rusiei imperiale din secolul al XIX-lea.

Plokhy notează că războiul ruso-ucrainean a fost declanșat de Putin cu scopul de a șterge diferențele dintre ucraineni și ruși. De fapt, s-a întâmplat exact contrariul. “Războiul a ridicat de fapt ziduri între Ucraina și Rusia care nu existau înainte”, spune el.

Plokhy vorbește, de asemenea, despre viitorul geopolitic al Rusiei. “Războiul a început cu ideea [lui Putin] de a crea o lume multipolară. Dar implozia Rusiei a făcut ca [geopolitica globală] să se întoarcă la lumea bipolară”, spune el, “cu China pe de o parte și Statele Unite pe de altă parte. Rusia se apropie tot mai mult de China, ceea ce pune Rusia în poziția slabă de partener junior”.

Revolta Wagner

“A arătat cât de slab este sistemul [politic rusesc]. De asemenea, le dă ucrainenilor o speranță că, dacă reușesc cu actuala contraofensivă, sfârșitul războiului poate veni mai repede decât își poate imagina cineva. Unul dintre factorii declanșatori ai loviturii de stat a fost eșecul ofensivei rusești de iarnă și pierderile enorme suferite de Wagner și de alte unități de pe frontul ucrainean.”, a Serhii Plokhy profesor de istorie ucraineană și director al Institutului de Cercetare Ucraineană.

Plokhy spune că protestul public al lui Prigojin a contrazis afirmația lui Putin potrivit căreia rușii și ucrainenii sunt unul și același popor.

“Această narațiune este acum moartă, iar retorica lui Prigojin demonstrează acest lucru”, spune Plokhy. “Prigozhin îi ia în serios pe ucraineni, ca pe o armată separată, un stat separat și o națiune separată, iar aceasta este cea mai importantă schimbare pe care războiul a produs-o în gândirea rușilor despre ei înșiși și despre vecinii lor”, spune el.