Profesor Cezar Mereuță: Cele mai puternice 19 state ale lumii cumulează 71 % din contaminările mondiale cu noul coronavirus

Pe 31 august s-au împlinit șase luni de la demararea în forță  actualei pandemii. Este un prilej important de a analiza modul în care marile puteri ale lumii au elaborat programe guvernamentale eficiente pentru reducerea numărului de contaminări. Structura de putere a lumii este definită de analiza nodală ca numărul de state ierarhizate descrescător care însumează 80 % din PIB nominal mondial. Conform ultimelor date definitive disponibile în baza de date a ONU din anul 2018, structura de putere a lumii este formata din 19 state prezentate în tabelul 1, fiecare stat este caracterizat prin ponderea din PIB total și ponderea din contaminările totale.

Datele din tabelul 1 confirmă similitudinea gradelor de concentrare dintre economia mondială și contaminările totale și întărește concluzia că valoarea recesiunii mondiale ca urmare a pandemiei va fi determinată de cele 19 state. Este verificat faptul că crizele și boom-urile economiei mondiale sunt determinate în principal de structurile de putere ale lumii din acele perioade. După cum este cunoscut, numărul contaminărilor unui stat determină potențialul recesiunii economice al statului respectiv. Tot din tabelul 1 rezultă marea variabilitate a ponderii contaminărilor care impune o analiză obiectivă a eficienței programelor guvernamentale privind reducerea numărului de contaminări.

Prezint în cele ce urmează un model care poate caracteriza în mare măsură eficiența statelor în domeniul reducerii numărului de contaminări. Modelul utilizează o mărime de referință care consta în valoarea medie a contaminărilor mondiale raportate la milionul de locuitori.

Pentru fiecare stat se calculează numărul contaminărilor pe milion care se împarte la media mondială și este notat cu R. Se pot întâlni 2 situații. 

♦ Situația în care R este supraunitar. El indică ineficiența programului guvernamental de reducere a numărului de contaminări în raport cu media mondială.

♦ Situația în care R este subunitar. El indică eficiența programelor guvernamentale de reducere a numărului de contaminări în raport cu media mondială.

Sinteza zilei de 31 august este:

În tabelul 2 sunt prezentate în ordine descrescătoare contaminările la 1 milion de locuitori și valoarea indicatorului R.

Tabelul 2 oferă concluzii de mare relevanță privind tema propusă.

a. Din totalul de 19 țări, 11 au valoarea indicatorului R supraunitară deci programele guvernamentale sunt ineficiente din punct de vedere al numărului de contaminări în raport cu media mondială. 8 țări au valoarea indicatorului R subunitară, deci au programe guvernamentale eficiente în raport cu media mondială.

b. Valorile supraunitare ale indicatorului R sunt dominate de SUA și de Brazilia, care au de departe cele mai ineficiente programe guvernamentale referitoare la reducerea numărului de contaminări. În intervențiile mele anterioare am subliniat situația de lider al ineficienței globale în raport cu contaminările a SUA.

c. Referitor la valorile subunitare ale indicatorului R, acestea au particularitatea că 6 țări sunt din Asia, una din Europa și una din Oceania. De altfel, singurul continent care nu este prezent în structura de putere a lumii este Africa. Totuși, între aceste 8 țări, un caz special îl reprezintă India. Valoarea subunitară a indicatorului R poate să sufere o modificare esențială în următoarele 3 luni, care ar putea să ne conducă în trimestrul următor la surpriza trecerii statului în zona de ineficiență. Subliniez că India are o medie zilnică a contaminării de 70000. În trei luni, numărul contaminărilor Indiei ar crește în această situație cu 6300000!!!

Trebuie menționat în mod special succesul programului guvernamental de reducere a numărului de contaminări al Germaniei, care, alături de Japonia, sunt singurele țări din grupul G7 cu valoarea indicatorului R subunitară,

d. Un caz special îl reprezintă Brazilia, care în ultimele două luni pare că a pierdut controlul reducerii numărului de contaminări. Foarte important este efectul de contagiune în țările Americii de Sud, care, în ansamblu, par că au pierdut controlul reducerii contaminărilor, similar cu Brazilia.

În ultima parte a lunii august au fost publicate de către Eurostat date privind reducerea PIB în trimestrul II al anului 2020 în raport cu perioada similară a anului precedent. Ne-am fi așteptat ca valorile reducerilor să fie proporționale cu valorile indicelui R. Nu se întâmplă așa, analiza statistică arătând că influența indicelui R asupra valorii reducerii PIB la care ne-am referit este de circa 30 – 40 %. Explicația acestei situații constă în faptul că valoarea reducerii PIB la nivelul unui stat depinde, în afara valorii indicelui R și de alți factori specifici, cum sunt:

♦ Ponderea mare a numărului de contaminări a persoanelor cu vârsta de peste 65 ani

♦ Ponderea mare a numărului de contaminări a șomerilor

♦ Număr relativ redus de focare de contaminări în organizații economice care conduc la întreruperea temporară a activității.

♦ Ponderea relativ mare a unei minorități etnice cu o redusă influență în procesul economic (cazul tipic al afro-americanilor din SUA).

Factorii enumerați mai sus sunt de natură să diminueze reducerea PIB, care ar rezulta din valoarea indicatorului R.

Față de cele prezentate anterior, pentru perioada următoare se impune ca toate statele lumii să evalueze bilunar trendul valorilor indicelui R pentru a stabili eficiența programelor elaborate și modul în care populația respectă regulile de prevenție a pandemiei.

În ce mă privește, voi reveni la începutul lunii decembrie cu o analiză comparativă a următoarelor 3 luni privind eficiența programelor guvernamentale referitoare la reducerea numărului contaminărilor cu Covid 19.