Productivitatea muncii din România este cu aproape 30% sub media europeană, pe când Germania este cu 22% peste medie. Diferența de salarii dintre România și Germania este de aproape unu la cinci

♦ Productivitatea muncii pe oră lucrată exprimată în comparație cu media europeană a fost de 71,8% în România în 2022, pe când în Germania a fost de peste 122% ♦ Salariile medii nete din Germania ajung la circa 4.000 de euro pe lună, pe când cele din România sunt de circa 870 de euro pe lună ♦ Cea mai mare valoare a productivității muncii comparată cu media UE a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie, iar cea mai mică a fost în Bulgaria, cu aproape 50% sub media europeană.

Productivitatea muncii pe oră lucrată exprimată în comparație cu media europeană a fost de 71,8% în România în 2022, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, productivitatea muncii din România este cu aproape 30% sub media europeană, pe când țări precum Germania au avut o productivitate a muncii cu circa 22% mai mare decât media europeană.

Diferența de salarii dintre România și Germania este de aproape unu la cinci, având în vedere că salariile medii nete din Germania ajung la circa 4.000 de euro pe lună, pe când cele din România sunt de circa 870 de euro pe lună.

România a avut a opta cea mai mică productivitatea a muncii per oră lucrată raportată la media Uniunii Europene în anul 2022, cu valori mai mici fiind țări precum Croația, Letonia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Grecia și Bulgaria.

Cea mai mare valoare a productivității muncii pe oră lucrată comparată cu media UE a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie, iar cea mai mică a fost în Bulgaria, cu aproape 50% sub media europeană.

De altfel, productivitatea muncii pe oră lucrată a crescut cu 4,5% în anul 2022 față de anul precedent. Cu această creștere, România a fost a fost pe a doua poziție în rândul țărilor membre ale UE, după Polonia, cu o creștere de 5,2% de la an la an.

Printre factorii care influențează creșterea productivității sunt nivelul salarial, beneficiile extrasalariale sau stilul de lucru al liderilor, spun oamenii de HR de pe piața locală. Florin Rădulescu, partener în cadrul Ascendis, companie de consultanță și training în domeniul resurselor umane, este de părere că salariul este un factor motivant pentru creșterea productivității până la o anumită limită.

„Am văzut diverse moduri de a ne uita la productivitate. La început de an, produtcivitatea este în continuare în focus. Asta se vede și în creșteri, și în cifre. Pe toate liniile de business pe care adresăm nevoile organizațiilor se vede dorința de a crește productivitatea prin alte mijloace decât prin presiune. (…) Se pare că salariul este factor motivant în creșterea productivității până la o anumită limită. Apoi trebuie să vii cu alte metode de creștere – ține cont și de procese“, a spus Florin Rădulescu în cadrul conferinței ZF HR Trends 2023.

Oana Pascu, fondator al Complice.ro, o companie care furnizează beneficii extrasalariale pentru angajați, este de părere că salariul nu mai este un factor de influență de decizie în productivitatea angajaților atât timp cât este la un nivel rezonabil.

„Salariul este o condiție de «igienă». Atâta timp cât salariul de bază este foarte departe de ceea ce ar trebui să fie, este o problemă, atunci când salariul este la un nivel rezonabil, partea financiară nu cred că își mai poate pune amprenta în productivitate“, a spus ea în cadrul evPaula Rus, operations manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Adecco România a spus, în cadrul aceluiași eveniment, că productivitatea muncii este legată și de relațiile din angajați și lideri la locul de muncă.

„Despre productivitate în contextul flexibilizării și hibridizării, în contextul generațiilor multiple pe care le avem între noi și în echipele noastre se poate discuta foarte mult. La trei ani de la pandemie, în continuare se discută despre ore în raport cu productivitatea. Productivitatea este în legătura cu oamenii, cum reușești să îi combini, să îi faci să comunice între ei, să învețe unii de la ceilalți, cred că sunt puține companii care pot să își creeze zilnic roluri de conducere“, explică ea.

Productivitatea muncii pe ora lucrată este calculată ca produsul real al activității (PIB deflatat măsurat ca volum, cu referința în anul 2015) pe unitatea de muncă depusă, măsurată prin numărul total de ore lucrate. La nivel industrial și regional, PIB-ul este înlocuit de valoarea brută adăugată. Măsura recomandată pentru măsurarea productivității de muncă este numărul total de ore lucrate, deoarece aceasta deoarece elimină diferențele rezultate din compoziția forței de muncă de tip angajat cu normă întreagă/ angajat cu timp redus de lucru.