Producția de cereale din acest an va scădea ca urmare a secetei care afectează grâul și a costurilor ridicate pentru însămânțare

Într-o piață haotică, cu fluctuații de la o zi la alta ale prețului cerealelor pe bursa EuroNext, cu costuri ridicate de producție și deficit de umiditate, este de așteptat ca recolta de cereale din acest an agricol să se diminueze față de cea din anul precedent – cu recorduri absolute, susțin jucători din agrobusiness.

În anumite zone ale țării este secetă, grâul nu s-a dezvoltat normal, astfel întrebarea este dacă vor crește fermierii români supra­fețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui în această primăvară, pentru cea din urmă fiind și piața foarte bună.

„Suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui vor fi la același nivel ca de obicei. Deocamdată, apă de răsărire au, dar avem un deficit de umiditate în sol. Anul acesta agricol va fi un an cu randamente mai scăzute decât anul trecut, însă cât de scăzute, este greu de spus. În luna mai ne vom lămuri, pentru că lunile mai, iunie și iulie sunt cele mai ploioase. (…) Încă sper că putem recupera acest deficit“, spune Nina Gheorghiță, acționar al Triagroexim, o companie care cultivă circa 600 de hectare cu cereale în județul Brăila. Ea este doctor în agronomie și a fost lector universitar la Universitatea de Științe Economice și Medicină Veterinară din București.

În anul agricol 2020-2021, supra­fața cultivată cu porumb a fost de circa 2,5 milioane de hectare, cea cultivată cu grâu de circa 2,2 milioane de hectare, nivel păstrat și în acest an agri­col, cea cultivată cu floarea-soa­relui de aproape 1,3 milioane de hectare, cea cultivată cu rapiță de 460.000 de hectare, iar cea cultivată cu orz de 350.000 de hectare, conform datelor oferite anterior de Ministerul Agriculturii. De pe această suprafață de peste 5 milioane de hectare, care înseamnă puțin mai mult de jumătate din terenul agricol al României, a fost recoltată o cantitate de 34 de milioane de tone de cereale, nivel record.

Producția de grâu pentru acest an este estimată la circa 8 milioane de tone, potrivit Asociației europene a producătorilor de cereale (Coceral), cu 40% mai mică față de nivelul din 2021, de 11,3 milioane de tone de grâu, în contextul în care lipsa zăpezii a dus la o răsărire neuniformă sau o nerăsărire a grâului în anumite zone ale țării.

„Avem în Moldova anumite zone cu deficit mare de apă din toamnă, dar fermierii încă nu notifică departamentele de situații de urgență din primării cu privire la suprafețele calamitate. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile, dar ne așteptăm la vremuri grele“, a afirmat Nina Gheorghiță. Situația din acest an va fi însă diferită de cea din 2020, când seceta pedologică a afectat aproape 2 milioane de hectare și a redus producția de cereale cu aproape 40%, până a 19 milioane de tone.

Mai mult, despăgubirile fermierilor de către stat s-au ridicat la circa 2 miliarde de lei.

Prezența urmelor secetei este subliniată și de Gheorghiță Corbu, fondatorul Legam Agro, care lucrează circa 2.500 de hectare în județul Constanța. Totuși, el precizează că în acest moment situația nu ar trebui să provoace temeri.

Însă, el adaugă că nu este recomandat ca fermierii să-și crească suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui când precipitațiile sunt scăzute și există risc mare de secetă. „Poate fi tentant să maximizezi suprafața cultivată cu floarea-soarelui datorită pieței foarte bune“, a întărit el.

Suprafața pentru care există intenții pentru plantarea cu floarea-soarelui în această primăvară este de 1,2 milioane de hectare, arată un raport de piață recent al Romanian Agri Column. România, din nou, va fi cel mai mare cultivator din Uniunea Europeană, urmată de Bulgaria (850.000 ha) și Franța (700.000 ha), conform aceleași surse. Totodată, în ultimii cinci ani România s-a situat pe primul loc în UE la producția de floarea-soarelui cu 3-3,5 milioane de tone.

Factoul vreme e decisiv. Ce alți factori mai influențează proucția de cereale și prețul hranei?

„În ceea ce privește producția de grâu, s-ar putea să existe pierderi de producție din cauza secetei și a prețului piperat la îngrășăminte. Anul viitor se va vedea impactul cel mai puternic al lipsei îngrășămintelor, dar și prețul foarte mare“, a explicat Corbu. Fermierii susțin că prețul îngrășămintelor a crescut în decurs de un an de la 900 lei/tonă la 4.000 lei/tonă, iar Azomureș, cel mai mare producător din țară, a oprit producția, pe motiv că este scump să o facă cu prețurile ridicate ale energiei.

„Creșterile de costuri de producție per hectar, volatilitatea prețurilor la recoltă și deficitul de umiditate, pe care nu-l putem nega, ci doar sperăm să-l recuperăm, ne aduc mari îngrijorări și vor duce la diminuarea producției. Productivitatea va scădea și ea, pentru că îngrășămintele sunt scumpe și dacă nu ai apa asigurată din irigații te vezi obligat să reduci doza de fertilizare. Costurile vor fi mari, iar populația nu știu dacă își va permite aceste costuri“, a menționat Nina Gheorghiță.