Producătorii și importatorii de băuturi spirtoase cer Guvernului înghețarea accizelor la băuturi spirtoase la nivelul actual și spun că o nouă majorare de la 1 ianuarie 2026 ar duce la pierderi de locuri de muncă, creșterea vânzărilor de produse contrafăcute și ar afecta grav industria locală de profil

Principalii producători și importatori de băuturi spirtoase, membri ai Spirits România, cer Guvernului înghețarea accizelor la băuturi spirtoase la nivelul actual și spun că o  nouă majorare de la 1 ianuarie 2026 ar duce la pierderi de locuri de muncă și ar afecta grav industria locală de profil.

În același timp, companiile solicită reforma sistemului de accize pentru băuturile alcoolice.

Conform HG 141/2025, accizele la băuturi ar urma să crească cu 10% în 2026, după alte două creșteri în acest an – de 4,4% la 1 ianuarie 2025 și 10% la 1 august 2025.

”Această creștere cumulată de peste 26% în doar 12 luni va avea consecințe catastrofale pentru economia românească, va duce la pierderi de locuri de muncă și va afecta grav industria locală de băuturi spirtoase”, se arată în mesajul transmis premierului Ilie Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.

Producătorii și distribuitorii de băuturi spirtoase atrag atenția că majorarea va avea efecte sociale extrem de serioase, deoarece va duce la un interes crescut pentru băuturile contrafăcute, care pot afecta grav sănătatea.

Un studiu de piață realizat de Roland Berger, citat de Spirits România, în 2024 sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicați în producția, distribuția și vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 de milioane de euro) și impactul indus (199 de milioane de euro) asupra altor domenii ale economiei.

Sectorul băuturilor spirtoase susține aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe în producție și vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing și construcții, și 4.400 induse în sectoare conexe.

”Șocul unei noi creșteri semnificative a accizelor va duce la pierderea mai multor mii de locuri de muncă și va avea un impact catastrofal nu doar asupra producătorilor locali de băuturi spirtoase, ci și asupra întregului lanț valoric al industriilor conectate„.

Sectorul băuturilor spirtoase reprezintă 60% din încasările anuale din accizele la alcool (față de doar 40% acum 10 ani), deși reprezintă numai 25% din consum.

Veniturile colectate de stat din accizele aplicabile băuturilor spirtoase au înregistrat deja o scădere de 4% (aproximativ 44,28 milioane RON) în primele zece luni ale anului 2025 comparativ cu perioada similară din 2024, în ciuda creșterii nivelului accizelor cu 14,84% în acest an.

În opinia companiilor din domeniu, această tendință va continua și se va intensifica în 2026 dacă programul actual de creștere a accizelor nu va fi înghețat.

”Va fi o repetare a situației din 2013, când creșterea cu 34% a accizelor la băuturile spirtoase a dus la o prăbușire de 20% a consumului taxat de băuturi spirtoase și o creștere de 10% a consumului netaxat, ca urmare a migrației către piața ilicită”.

În mod similar, chiar și atunci, veniturile din accize au crescut cu doar 9% în 2014 comparativ cu 2013. Spre deosebire de alte sectoare ale industriei noastre, cum ar fi berea, băuturile spirtoase sunt afectate major de piața neagră, care crește odată cu orice creștere de preț a băuturilor accesibile.

Conform cercetării Roland Berger, 30–40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producția ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute.