Procesul absurd al unui țăran rus care a inventat o monedă ferită de inflație

Nu înțeleg ce se întâmplă. Unde vor ajunge toate astea? Este prima oară în viața mea când am ajuns la tribunal”, s-a plâns Șliapnikov jurnaliștilor strânși în jurul său. Explicația a venit partea unui prieten al său. „Mișa, ești un ghimpe în coasta lor. Ești o excrescență osoasă pentru autoritățile locale. Cred că au ordonat cazul împotriva ta. Te vor încadra la legea 58 din era sovietică, la activitate contrarevoluționară”, a glumit Iuri Bojenov.

Cazul împotriva lui Șliapnikov nu este atât politic cât economic. Banii sunt tipăriți pe hârtie fotografică, sub forma unor bancnote cu o singură față, de 1, 3, 5, 10, 25 și 50 de kolioni. Bancnotele sunt multicolore, au imprimate pe ele un fel de arbore, lângă care se poate citi: „Această bancnotă este proprietatea trezoreriei Kolionovo. Nu suportă inflație, deflație, stagnare sau alte falsificări. Nu este un mijloc de îmbogățire sau speculație. Este susținută de resursele din Kolionovo. Sau poate este un fals…”.

Acesta nu este primul gest extravagant al fermierului Șliapnikov. În 2010, țăranul a devenit faimos pentru că s-a luptat cu incendiile de vegetație fără ajutorul autorităților. Atunci, Șliapnikov a afirmat într-un interviu acordat publicației Esquire că autoritățile au vrut să îl acuze că a acționat împotriva consiliului local al satului, subminând ordinea constituțională. Situația s-a calmat ulterior. Șliapnikov a introdus totodată vize de intrare pentru oficialii care au dorit să îi viziteze ferma. Între documentele necesare pentru vize era și o adeverință de la psihiatru. Acum, fermierul tipărește propria monedă, iar autoritățile locale îl urăsc.

„Câte bancnote ai tipărit?”, l-a întrebat pe țăran un jurnalist, Andrei Kozenko. „Șapte sau opt mii”, a răspuns nesigur Șliapnikov, în timp ce unele estimări din presă ajung la 20.000 de kolioni. Fermierul nu știe nici cât valorează un kolion în ruble. „Pot să vă spun însă în cartofi. O tonă și jumătate”, a adăugat el. „50 de kolioni fac o gâscă!”, a intervenit prietenul fermierului.

liapnikov a început apoi să explice că s-a gândit la kolioni nu ca la o nouă formă de bani, ci ca la o formă de ajutor pentru tranzacțiile barter pe care le face mereu cu vecinii săi, un grup de aproximativ 100 de oameni. Unii sunt și ei fermieri, în timp ce alții sunt moscoviți care au case la țară. De exemplu, cineva împrumută altcuiva un rezervor de carburant și primește în schimb nu ruble, ci 20 de kolioni. Apoi returnează bancnotele datornicului și primește în schimb, de exemplu, un pui sau ceva similar. Șliapnikov își plătește angajații în ruble.

Fermierul nu ascunde faptul că vrea să răspândească mai mult moneda, dar îi este teamă. „Statul nu dă bani, doar îngheață creditele. Așa că am decis să devin propriul meu creditor. Nu înțeleg de ce sunt acuzat”, a spus Șliapnikov.
Procurorul districtual adjunct Nikolai Hrebet, care instrumentează cazul, i-a explicat acuzațiile. Potrivit constituției, rubla este singura monedă legală din Rusia. Politica financiară din țară este stabilită de banca centrală. Moneda kolion nu respectă legislația țării și din acest moment trebuie interzisă, scoasă din circulație și distrusă. Banca centrală a Rusiei este la rândul ei terță parte în acest proces. Cu toate acestea, procurorul a cerut ca un reprezentant al băncii centrale să depună mărturie în calitate de expert independent și nu ca parte implicată în proces, iar instanța a permis acest lucru, chiar dacă oriunde în altă parte acest fapt ar fi fost o încălcare gravă a procedurilor. Șliapnikov, care a venit la proces fără avocat, nu a contestat decizia judecătorului.

„Un lucru nu înțeleg. Pe cine am lezat cu faptele mele? Banca centrală, un grup de cetățeni? Nu înțeleg, cum au fost transformate bancnotele mele personale într-un surogat monetar?”, a întrebat bărbatul, care susține că este doar un fermier cinstit căruia îi place să glumească. Pentru el kolionii sunt doar o joacă. Nu sunt folosiți în sistemul de plăți, nu au lichiditate și nu au elemente de siguranță. „Nu se plătesc salarii, taxe sau mită în kolioni. Nu poți cumpăra o cutie de chibrituri de la magazin. Un țăran nu poate distruge sistemul bancar!” a susținut Șliapnikov. El a acuzat apoi procuratura că nu apără interesele Rusiei, ci pe cele ale băncilor comerciale, care au ignorat mediul rural și care acordă împrumuturi sufocante.

Procurorul a cerut și a obținut dreptul de a răspunde, chiar dacă este neobișnuit din punct de vedere procedural. „Dacă cineva care folosește kolioni vrea să primească ceea ce îi datorezi, iar tu decizi să nu faci acest lucru, atunci nimeni nu poate obține nimic de la tine, în mod legal. Totul depinde de reputația și bunul tău renume. Din punct de vedere legal este insuficient”,  explicat procurorul, adăugând că mondele kolion reprezintă un pericol pentru unitatea sistemului de plăți și politica băncii centrale, tocmai într-o perioadă în care Rusia se află în criză economică.

Este chemat în instanță primul martor. Iuri Titov este de profesie mecanic și locuiește la Moscova, dar are o casă în Egorevsk. El  declarat că i-a împrumutat o dată niște motorină lui Șliapnikov și a primit în schimb 50 de kolioni. Martorul a susținut că nu a fost un acord între doi oameni de afaceri, ci doar un schimb privat, între două persoane, care nu privește pe nimeni.

Procurorul s-a interesat de valoarea motorinei, iar martorul a spus circa 2.000 de ruble. În acest fel a explicat curții că un kolion valorează aproximativ 40 de ruble. Procurorul l-a întrebat apoi ce ar vrea pentru 50 de kolioni. „O gâscă, sau un pui și niște ouă”, a venit răspunsul. Procurorul s-a întrebat apoi dacă martorul nu ar plăti prea mult, având în vedere costul motorinei.