Problemele economice uriașe ale Turciei îl ajung din urmă pe Erdogan: Sprijinul popular scade, investitorii pleacă, iar haosul politic amenință reformele

Afacerile mici din Turcia, precum magazinele tradiționale din Grand Bazaar din Istanbul, se confruntă cu dificultăți majore, iar situația este similară și în rândul marilor companii. Conform datelor Camerei de Industrie din Istanbul, aproape o treime dintre cele mai mari 500 de grupuri industriale ale țării au înregistrat pierderi operaționale anul trecut. Pe fondul creșterii șomajului și a numărului tot mai mare de falimente, companiile trag semnale de alarmă privind starea dificilă a economiei turcești, afectând multiple sectoare, informează Financial Times. 

Situația a ajuns să afecteze chiar și profesioniști din domeniul sănătății mentale, precum psihologii clinicieni, care constată o scădere a numărului de pacienți cu venituri stabile și o dificultate crescută în a-și acoperi cheltuielile. În acest context, tot mai mulți se gândesc chiar la emigrare. Economia Turciei, care până nu demult era considerată un model de succes similar cu transformarea Coreei de Sud, se află acum într-un impas profund.

Problema a început acum aproape doi ani, când ministrul de finanțe Mehmet Șimșek, fost bancher la Merrill Lynch, a lansat un program de stabilizare pentru a salva economia de 1,3 trilioane de dolari de la hiperinflație și criza balanței de plăți. Aceste probleme au fost cauzate în mare parte de politica președintelui Recep Tayyip Erdoğan, care favorizase creșterea economică prin dobânzi extrem de scăzute.

Până în februarie, noua strategie părea să dea roade. Erdoğan părea dedicat măsurilor ortodoxe — dobânzi foarte mari și austeritate bugetară — chiar dacă asta îi afecta popularitatea. Inflația scăzuse aproape la jumătate, de la 75% la 40%, permițând băncii centrale să înceapă reducerea ratelor. Pe plan extern, Erdoğan câștiga prestigiu, fiind lăudat de Donald Trump și privit cu interes de Europa pentru forța militară turcă, a doua ca mărime din NATO, esențială în fața provocărilor rusești și a instabilității din Orientul Mijlociu.

Dar politica internă a schimbat totul.

Pe 19 martie, arestarea pentru corupție a principalului rival politic al lui Erdoğan, primarul Istanbulului și candidat opoziției la prezidențiale, Ekrem İmamoğlu, a declanșat proteste masive și o panică financiară. Acest șoc a forțat banca centrală să mărească din nou dobânzile și să consume rezerve valutare pentru a stabiliza lira.

Astăzi, Turcia se luptă cu consecințele amare ale acelui moment. Investitorii străini au retras planurile de investiții, iar fondurile speculative au fugit de pe piață. Măsurile dure pentru stabilizarea piețelor și reducerea inflației — cu rate ale dobânzilor comerciale ajungând la un incredibil 60% — au întârziat redresarea economică și au agravat criza costului vieții. Conflictul recent între Israel și Iran, care a stârnit temeri legate de un aflux masiv de refugiați, a reamintit fragilitatea regiunii.

Dificultățile economice i-au erodat susținerea populară lui Erdoğan, punând în pericol planurile sale de a rămâne la putere, ambițiile geopolitice ale Turciei și negocierile de pace cu militanții kurzi, angajați într-un conflict de peste 40 de ani. Majoritatea sondajelor arată că Erdoğan ar pierde categoric în fața lui İmamoğlu dacă alegerile, programate în 2028, s-ar desfășura mâine.

În această atmosferă tensionată, zvonurile despre o eventuală abandonare a programului de reforme, înlocuirea lui Șimșek și a guvernatorului băncii centrale, Fatih Karahan, cresc. Economiștii avertizează că o astfel de mișcare ar provoca un adevărat colaps al piețelor turcești.