Probleme pe toate fronturile energiei: România și Europa intră în iarnă cu depozitele de gaze istoric de goale. Deficitul de producție de energie din sud-est începe să se simtă la nivelul întregului bloc

România intră în plină iarnă cu un nivel de umplere a depozitelor de înmagazinare a gazului natural de numai 75%, la nivel european cantitățile stocate fiind istoric de mici.

“Rezervele de gaze din depozitele subterane de înmagazinare sunt cu 24,5% mai mici față de nivelul de anul trecut. Deja o treime din gazul injectat în depozitele subterane în timpul verii a fost extras”, anunță Gazprom, cea mai importantă sursă externă de alimentare cu gaze a Europei.

Potrivit ENTSOG (Rețeua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Gazului) în cazul României depozitele de gaze sunt umplute în proporție de 75%.

“La 1 octombrie 2021, nivelul de înmagazinare de 75% la nivelul UE este unul dintre cele mai scăzute din statisticile ENTSOG pentru perioada iernii, lucrurile fiind diferite în funcție de țară ca urmare a două motive. În iarna 2020/2021 a fost înregistrat un nivel record al utilizării capacităților de înmagazinare, ceea ce a rezultat într-un nivel istoric de mic la începutul sezonului de injecție. În timpul verii, cantitățile injectate au fost în scădere din cauza prețurilor record”, arată un raport al ENTSOG.

Prețul gazului rusesc a explodat însă la îneceputul sezonului rece, arată datele de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Gazul intrat în România în octombrie a avut uluitorul preț de 612 dolari pe mia de metri cubi, cu aproape 90% mai mare față de cel din septembrie și de 3,4 ori mai scump față de cel din perioada similară a anului trecut.

„Pornind de la rezultatele din a doua jumătate a lunii noiembrie, consumatori precum Grecia, Slovenia, Elveția, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina s-au alăturat țărilor (Germania, Turcia, Italia, Bulgaria, România și Serbia) în care importurile de gaze au depășit nivelul pentru întreg anul 2020“, se arată într-un comunicat al gigantului rus Gazprom, cel mai mare furnizor extern de gaze al Europei.

Și pe zona de energie electrică situația de la începutul acesti ierni este tensionată.

“Deviațiile de frecvență sunt rezultatul unei discrepanțe între cererea și producția de energie și sunt inevitabile într-un sistem de operare interconectat așa cum este cel European. Situația actuală extraordinară, care este vizibilă încă de pe 11 decembrie, este cauzată de dezechilibrele din anumite blocuri, mai ales în regiunea est-europeană a Europei. Una dintre principalele cauze care generează acest fenomen este producția locală insuficientă pentru a acoperi cererea”, se arată într-un advertisement al ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sistem din Energie) publicat pe 24 decembrie. Cu toate acestea, ENTSO-E precizează că deocamdată aceste dezechilibre pot fi gestionate la nivel european.

Anul 2021 a arătat cât de vulnerabilă a devenit România după 30 de ani de lipsă de investiții în sectorul energetic. Când nu bate vântul, importul devine prin­ci­pala sursă pentru acoperirea consumului și una dintre cauzele exploziei prețului la energie. Statisticile arată că la nivel european 2021 a fost unul dintre cei mai slabi ani din istorie ca intensitate a vântului. Datele centralizate de ZF arată factorii care au făcut posibilă această situație într-o țară cu un mix energetic de invidiat. Dacă în anul 2010 unitățile termo aveau circa 9.600 MW, iar cele regenerabile numai 16 MW, acum centralele termo mai cumulează o capacitate de circa 5.600 MW, în timp ce eolienele și solarele au ajuns la 4.400 MW. Practic, ce a pierdut România pe zona de producție de energie stabilă ca și capacitate, a câștigat pe zona de energie verde volatilă. Astfel, România a devenit la propriu dependentă de cum bate vântul pentru a-și asigura energia.