Ce probleme sesizează proiectanții căilor de acces ale spitalelor în structura unităților medicale. Unele sunt „compromisuri cu care personalul medical se va confrunta pe toată durata de viață a spitalului"

Andreea Strugaru, director de marketing și co-fondator al companiei locale Kadra, care până în prezent a instalat peste 5.000 de uși în peste 70 de spitale din România și a participat la zeci de proiecte de reabilitare a spitalelor, dar și la proiectele de spitale publice noi ridicate în ultimii ani în România, a punctat câteva aspecte critice cu care businessul s-a confruntat în proiectele de spitale în care s-a implicat până acum.

Printre problemele întâlnite se numără bugetarea deficitară neadaptată pentru soluții dedicate mediilor curate, fie că e vorba de reabilitări, fie de spitale noi, unele proiecte neținând cont de faptul că spitalul are funcționalități specifice și necesită soluții potrivite pentru  funcțiunile speciale ale spitalului. Din această cauză, uneori intervin modificări încă în faza de execuție, ceea ce duce la costuri mari și, uneori, compromisuri în zonele în care nu se mai pot aduce modificări. Kadra oferă și câteva exemple în acest sens: ușile nu au lățimea minimă necesară circulației cu paturile de spital (pat+coloană perfuzii); deseori sunt prevăzute uși care funcțional și constructiv nu sunt deloc potrivite traficului și utilizării specifice: ușă automată în loc de ușă manuală în locurile unde deschiderea manuală pune reale probleme (zona de urgențe, circulația persoanelor cu handicap, bloc operator – mâini curate); ușile și tocurile sunt supuse lovirilor repetate și spălării cu substanțe agresive, de aceea ușile din „tâmplărie PVC” sau cele banale utilizate în domeniul rezidențial sunt absolut improprii și, în plus, generează costuri mari spitalelor pe termen lung pentru că trebuie înlocuite des; uși cu suprafețe care nu pot fi curățate corespunzător și „țin” murdăria; pe căile de circulație există multe uși care blochează traficul neîngrădit specific (cu paturi sau scaune cu rotile); uși batante prevăzute în zone nepotrivite; fluxurile nu sunt bine stabilite încă din faza de proiectare (din cauza neconsultării cu personalul medical sau alți specialiști), fapt care duce la intervenții care produc costuri suplimentare și întârzieri mari și, în plus, sunt cazuri în care nu se mai pot găsi soluții tehnice de remediere. În astfel de situații se ajunge la compromisuri cu care personalul medical se va confrunta pe toată durata de viață a spitalului; din lipsa consultării cu specialiști în domeniu, sunt prevăzute soluții învechite sau nepotrivite pentru protecția persoanelor în caz de incendii sau alte situații de urgență. „Vorbim despre protecția la foc, evacuarea fumului și, în primul rând, evacuarea în siguranță a persoanelor în caz de incendiu.”; design-ul interior nu este centrat pe pacient și pe personalul medical, de aceea unele spitale sunt înfricoșătoare și greu de utilizat, arhitectura interioară a spitalelor contribuind la calitatea vieții pacientului. „Multe dintre aceste probleme vin din faptul că nu există un ghid de bune practici în proiectarea spitalelor. Consultarea înainte de proiectare cu personalul medical, furnizorii de soluții specifice, constructorii specializați, alți specialiști ar trebui să fie o parte integrantă și importantă din procesul de proiectare”, sunt de părere reprezentanții companiei.