Probleme de corporatiști

Pentru că interacționăm permanent în cadrul interviurilor pe care le facem cu oameni din mediul corporate, ne-am întrebat, dincolo de provocările cu care se confruntă companiile despre care scriem, care sunt problemele prin care trec angajații lor la nivel individual. Cu ajutorul mai multor corporatiști din generațiile MILLENNIALS și Z și a câtorva specialiști din mai multe domenii am identificat cinci probleme „mari și late”. Care sunt acestea?

1. Nu își permit să cumpere o casă

„Momentan am mai amânat cumpărarea unei locuințe pentru că dobânzile la credite sunt mari acum, prețurile apartamentelor noi sunt și ele tot foarte mari, iar suprafețele, din ce în ce mai mici. E și o perioadă foarte instabilă economic, așa că preferăm să mai stăm în chirie. Nici mașină nouă nu îmi iau încă pentru că prețurile sunt prea ridicate pentru ce primești, termenul de livrare e imens, cheltuielile implicate sunt și ele mai mari pentru că la o mașină nouă îți trebuie și Casco, service-ul e mai scump și nu prea merită investiția având în vedere că traficul rutier din București e din ce în ce mai aglomerat. În plus, dacă am investi în casă și mașină nu am mai putea pleca în concedii. Preferăm așa momentan”, spune Marian C., un corporatist de 34 de ani, care locuiește cu iubita lui într-un apartament închiriat din București, și care ia în calcul un credit pe 20/30 de ani pentru o locuință de 100.000 de euro.

„O bună parte din clienții noștri sunt corporatiști, iar din activitatea noastră am putut constata că aceștia își achiziționează cu credite propriile locuințe în jurul vârstei de 27-30 de ani, când veniturile lor trec de pragul de aproximativ 5.000 de lei”, susține Valentin Anghel, CEO și fondator, AVBS Credit. Potrivit lui, de regulă, tinerii din ziua de azi întâi își finalizează studiile, își dezvoltă cariera, dobândesc stabilitate financiară și apoi fac pasul cel mare, cumpărând prima lor casă, căsătoria fiind un alt factor decisiv în achiziționarea primelor locuințe. „Tinerii se mută la casele lor când își întemeiază propriile familii, iar când familia crește ca membri, dar și ca putere financiară, achiziționează imobile mai mari prin credite. Aceasta e legea naturii, orice om își întemeiază la un moment dat un cuib: familia și casa proprie.” În anul 2022, 80% din creditele intermediate de compania pe care o conduce au fost împrumuturi ipotecare, iar media valorii unui credit ipotecar, pe țară, spune că este de 70.000 de euro, în general tinerii optând pentru perioada maximă de rambursare. „Așadar, din practica noastră de anul trecut, bugetul mediu alocat de un tânăr pentru achiziționarea unei locuințe este de 70.000 de euro.” Executivul din fruntea AVBS Credit e de părere că cei deciși să-și achiziționeze locuințe le vor cumpăra fără dubii în 2023, deoarece „creșterea inflației, scumpirile și/sau creșterea dobânzilor la creditele bancare sunt temporare”. „A trecut deja un an de când ne confruntăm cu această inflație, așadar, cât poate să mai dureze?! Lucrurile se vor redresa, iar spre sfârșitul anului sperăm să vedem primele semne de îmbunătățire. Dacă un om poate să achite acum rate bancare fără a se confrunta cu dificultăți financiare, când vor scădea din nou dobânzile achitarea creditului va părea floare la ureche. În 30 de ani cât durează rambursarea unui credit ipotecar, orice om prinde cicluri de creșteri sau scăderi de dobânzi. Partea bună este că întotdeauna există soluții de refinanțare pe care debitorul le poate folosi pentru a-și transforma creditulul actual într-unul nou, mai ieftin, pe dobândă fixă.” El mai spune că este absolut firesc să vrei să ai o casă a ta și că locuința proprie este nu un lux sau un moft, ci o necesitate. „În plus, dacă compari prețul chiriei cu dobânda unui credit ipotecar, o să constați că varianta de credit este mai ieftină, iar la vârsta pensionării nu îți vei mai face griji în privința asigurării unui acoperiș deasupra capului, ci vei avea casa ta pentru care nu mai ai nimic de plătit. În puls, o locuință cu chirie nu prea devine niciodată acasă. Mai devreme sau mai târziu, orice om va dori să aibă propria casă.”

Cât despre tinerii care nu au – și accentuează cuvântul „încă” – o locuință, Valentin Anghel spune că aceștia se confruntă cu câteva îngrijorări universal valabile: se tem să contracteze un credit ipotecar pe 30 de ani pentru achiziționarea unui imobil deoarece nu au încă suficiente informații despre această soluție de finanțare, nu sunt siguri pe jobul lor, nu au încă suficienți bani, au alte priorități sau, probabil, încă sunt ajutați sau influențați de părinți. „Însă cu cât amână mai mult momentul, cu atât va fi mai greu să obțină un credit ipotecar pentru achiziționarea unei locuințe. Vârsta înaintată scurtează perioada de rambursare a creditului, iar o perioadă de rambursare mai scurtă înseamnă o rată a creditului mai mare. Dar vine o vreme când orice om dobândește încredere în sine, iar asta conduce la evoluție profesională și financiară.” În fond, conchide el, nu putem sta la nesfârșit cu părinții sau în chirie, mai ales dacă familia noastră crește, iar necesitatea unui spațiu propriu, pe care să îl putem configura așa cum avem nevoie și cum dorim, devine un „must have”. La rândul său, citând un studiu derulat pentru CEC Bank în octombrie 2022, Adina Călin, director Direcția Produse și Servicii Bancare a CEC Bank, remarcă faptul că, „alături de generația X (40-55 de ani), în rândul milenialilor găsim o pondere relativ ridicată a celor care s-au împrumutat pentru a-și construi viitorul: circa 47% din respondenții din ambele generații au credite în derulare”. Studiul citat mai arată că ponderea este mult mai mare decât în cazul generației Baby Boomers (33,7%). „Interesant este că noua generație – generația mobilă, sub 25 de ani – pare să fie mult mai independentă, cu focus mult mai mare pe bugetare și economisire și o aplecare mai redusă către credite (21,4% au credite în derulare)”. Potrivit ei, per ansamblu, apetitul pentru credite de nevoi personale este însă similar indiferent de generație: circa 6,7% din respondenți intenționau să apeleze la un împrumut de nevoi personale în următorul an (anul curent – n. red.), cu o pondere de 6,5% în rândul millennialilor și generației Z și de 6,9% în rândul generației mobile (sub 25 de ani). Creditele ipotecare pe de altă parte sunt luate în considerare în special de membrii generațiilor Millennials și Z (pondere de 6%, față de o medie generală de 4%), în timp ce interesul pentru achiziția unui astfel de credit este mai redus la nivelul generației mobile (doar 3,5%).

2. Nu au un stil de viață sănătos

„Nu am un stil de viață sănătos (sport, dietă echilibrată) deoarece este greu de încadrat în programul meu. Am în medie 4 ore libere pe zi după programul de lucru și prefer să fac altceva cu acel timp liber limitat. Plus că în acele 4 ore nu am inclus treburile casnice. Singura soluție și cea mai bună ar fi dieta, dar este greu de găsit un nutriționist de încredere, iar investiția pentru a apela la un astfel de specialist este destul de mare”, spune Alex P., un tânăr de 30 de ani care lucrează într-o corporație de tehnologie.

Potrivit Mădălinei Ciobanu, nutriționist dietetician, există două mari provocări în comportamentul alimentar al tinerilor corporatiști: prima este că ei își influențează reciproc alegerile alimentare, aspect care îi predispune la creșterea aportului de alimente bogate în grăsimi, sare și zahăr. A doua este capacitatea limitată sau dezinteresul de a-și gestiona mai bine timpul, ceea ce nu le permite să-și aducă la birou alimente sănătoase, problemele de creștere în greutate în generația Millennials fiind mai mari decât au fost în generația anterioară la aceeași vârstă. „Generația Millennials cheltuie mai mulți bani pe alimente de tip fast-food și mâncăruri preparate. De asemenea tind să petreacă mai puțin timp în bucătărie pentru a găti.” Femeile din generația Millennials, completează ea, se confruntă cu probleme de supraponderalitate și obezitate, care generează dezechilibre hormonale, scăderea capacității de concentrare, deficite de vitamine și minerale, probleme digestive (flatulență, constipație, reflux gastric, distensie abdominală, senzație de „prea plin”). Și, cu toate că au cunoștințe despre stilul de viață sănătos, nu le aplică în viața lor de zi cu zi. Asta spre deosebire de femeile din generația Z, care, deși se confrunta cu probleme nutriționale similare, sunt mult mai motivate să pună în aplicare un plan alimentar, să își îmbunătățească obiceiurile alimentare, să aibă o relație mai bună cu mâncarea și să își crească gradul de activitate fizică. „Bărbații din generația Millennials prezintă aceleași obiceiuri alimentare ca și femeile din aceeași generație. Stresul crescut, sărirea meselor, mâncatul în exces, în special consumul crescut de alimente de tip fast-food, alimente procesate, fumatul, lipsa de activitate fizică, toate duc la creșterea de masă grasă, în special în zona abdominală.” Obezitatea abdominală, completează Mădălina Ciobanu, predispune la dezvoltarea sindromului cardio metabolic: colesterol crescut, dislipidemie, hipertensiune arterială, creșterea glicemiei, cu evoluție spre boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2. Pe de altă parte, „bărbații din generația Z prezintă obiceiuri alimentare asemănătoare cu ale bărbațilori din generația Millenials, dar, ca și femeile din generația lor, sunt mult mai conștienți de sănătatea lor fizică și psihică. Bărbații din generația Z  tind să aibă o hrană bogată în proteine”. Astfel, cu toate că ambele generații de tineri, Generațiile Millennials și Z au obiceiuri alimentare nesănătoase, Generația Z este mult mai conștientă de importanța unui stil de viață sănătos. „Generația Z are o abordare predominant holistică a conceptelor de sănătate- alimentația sănătoasă, gestionarea bună a stresului și activitatea fizica regulata- aceasta fiind ca parte integrantă a sănătății lor fizice și mentale.” Supraalimentarea cu alimente calorice și sedentarismul, frecvente în rândul corporatiștilor, duc și la supraponderalitate și obezitate. Mădălina Ciobanu atrage atenția că excesul ponderal este asociat cu numeroase probleme de sănătate: creșterea colesterolului LDL, scăderea colesterolului HDL, creșterea trigliceridelor (dislipidemia) cu evoluție spre boala cardiovasculară, creșterea rezistenței la insulină cu predispoziția de a dezvolta prediabet și diabet zaharat de tip 2, scăderea rezistenței la efort, apneea de somn, ficatul gras, scăderea stimei de sine și scăderea calității vieții. Mai mult decât atât, adaugă ea, consumul crescut de alimente procesate, de tip fast food și scăderea aportului de fructe și legume pot fi asociate și cu deficite de vitamine și minerale: vitaminele din grupul B, vitamina C, potasiu, magneziu, deficitul de micronutrienți afectând sistemul imunitar și crescând predispoziția la infecții virale frecvente. Consecințele unui stil de viață nesănătos, a alimentației dezechilibrate și a sedentarismului au un impact puternic și asupra sănătății psihoemoționale, notează Mădălina Ciobanu. Cele mai frecvente tulburări psihoemoționale rezultate sunt: scăderea stimei de sine, iritabilitatea, nervozitatea, anxietatea, depresiea, tulburările de somn și incapacitatea de a gestiona stresul. „Afecțiunile emoționale sunt asociate cu un comportament de mâncat emoțional, cu manifestare predominantă în rândul femeilor din ambele generații, Millennials și Z. Comportamentul de mâncat emoțional, asociat cu un stil de viață nesănătos, afectează, în mod direct și sigur, sănătatea fizică și emoțională.” Mai departe, alimentația nesănătoasă și sedentarismul afectează și capacitatea de munca, prin scăderea productivității, a capacității de concentrare și instalarea rapidă a stării de oboseală psihică. „Alimentația sănătoasă și creșterea gradului de activitate fizică au fost asociate cu îmbunătățiri semnificative ale memoriei, capacității de concentrare, cu creșterea productivității la locul de muncă și creșterea stării de bine.”

Efectele nu se opresc aici. Mădălina Ciobanu subliniază faptul că problemele de sănătate fizică și psihică, date de abordarea unul stil de viață nesănătos, au un impact major și asupra relațiilor sociale, atât la locul de muncă, cât și în viață de familie, cuplu sau în relațiile de prietenie. „Afectarea sănătății fizice și psihice scad calitatea comunicării, cresc iritabilitatea și nervozitatea, ceea ce duce la productivitatea scăzută la locul de muncă și incapacitatea de a excela, de a construi relații de succes cu echipa. Mai mult de atât, relațiile tensionate sunt prezente și în viața de familie și de cuplu, cu scăderea empatiei, echilibrului psiho-emoțional, a calității vieții intime, crescând astfel riscurile de izolare socială și dezvoltarea anxietății și a depresiei.” Alexandru Bușilă, psihoterapeut și fondator al proiectului Cortul Terapeutic, se declară totuși optimist în legătură cu tendința românilor spre adoptarea unui stil de viață sănătos. „Eu cred că un stil de viață sănătos (să presupunem că am găsi o definiție general acceptată) ori se moștenește (învățat prin exemplu) de la părinți/bunici în primii ani de viață, ori îl învățăm forțați de viață după 35, 40 de ani. Faptul că sălile de fitness reprezintă o afacere în creștere în România, nutriționiștii, terapeuții și psihoterapeuții sunt din ce în ce mai mulți și din ce în ce mai căutați ne reliefează două aspecte: 1.Este o nevoie (deci oamenii au un stil de viață care necesită îmbunătățiri) și 2.Oamenii caută specialiștii de mai sus, deci stilul de viață al oamenilor este într-o continuă îmbunătățire. E de bine, spun eu!”

3. Nu își găsesc „jumătatea”

„Dacă ne urcăm într-un satelit și ne uităm de acolo către generațiile Baby Boomers, Millennials și Z, nu ne-am mai mira că cei din generațiile X și Z par că evită sau nu au noroc în dragoste”, susține Alexandru Bușilă. De ce spune asta? „Există un bagaj toxic legat de ceea ce înseamnă o relație de cuplu, o familie, pe care atât generația Y cât și Z l-au moștenit. Ambele generații în discuție pot afirma cu ușurință că părinții lor s-au înțeles bine din punct de vedere administrativ dar nu pot afirma același lucru și din punct de vedere emoțional. Nu spun că Baby Boomers nu s-au iubit, Doamne ferește!… Spun doar că atunci când iubirea s-a estompat nu au știut cum să o reaprindă, să o întrețină. Poate și de aceea celor din generațiile Y și Z le este mai greu să se așeze la casa (iubirea) lor. Au văzut nefericirea în cuplu și le este teamă.” Mulți, adaugă el, speră la relația perfectă și de aceea nu o găsesc sau dacă o găsesc nu o recunosc, iar dacă o găsesc și o recunosc nu știu sau nu sunt dispuși să o întrețină. „Dar eu sunt optimist. Din ce în ce mai multe cupluri tinere apelează la terapie, caută să se elibereze de bagajul toxic moștenit și cred că în cele din urmă vor accepta că iubirea dintr-o relație romantică necesită și efort conștient și continuu. Așa cum am mai spus și cu alte ocazii: Sufletul pereche nu se naște, sufletul pereche se face.” Eliza B. a lucrat timp de mulți ani în mediul corporate iar apoi a renunțat la statutul de angajat pentru a-și porni propriul business.  Ea crede că jobul este un loc propice in care să dezvolți relații amoroase întrucât petreci mult timp alături de colegi atât la muncă, cât și în afara progamului (ieșiri în oraș, excursii, teambuildinguri) și ai, implicit, interese comune. „Pot fi relații comode și confortabile, dar nu neapărat relații în care ți-ai întâlnit jumătatea, persoana de care te simți legată sufletește.” Mai spune că în prezent trăim vremuri în care până la 30-40 de ani tindem să ne dezvoltăm personal și profesional, să ne descoperim, să ne dăm seama ce ne place, ce ne aduce împlinire și cum putem să impactăm pozitiv lumea și mediul înconjurător. „Dacă în această perioada nu îți întâlnești jumătatea sau o persoană potrivită cu care să-ti împărți viața și să întemeiezi o familie, preferi să te concentrezi pe alte aspecte ale vieții.” În același timp, observă ea, multe cupluri ajung să se separe în jurul vârstei de 30-40 de ani pentru că simt că nu și-au alocat timp pentu ei înșiși și încep să se preocupe mai mult de interesele, pasiunile și dezvoltarea lor personală și profesională. „Consider că îți poți găsi jumătatea după 30-40 de ani, moment în care ai deja experiență de viață, în relații, ești mai asumat și știi mai bine ce vrei și cum vrei să fie persoana de lângă tine. Însă, totodată presiunea societății este foarte mare și multe persoane se căsătoresc și au copii ca urmare a acestor presiuni, nu pentru că așa simt și își doresc.”  Pe aceeași temă, Alexandru Bușilă spune că, atunci când vine vorba de presiune, familia și societatea se cam suprapun. „E una și aceeași presiune. Ori îmi spune mama să fac un copil, ori imi „spune” societatea, vedem prieteni care au un copil pentru că părinții le-au „spus” să facă pentru că așa se face…Aici nu am prea multe de comentat. Fac doar un apel către aceaia care se gândesc să facă un copil (mai ales dacă prin asta vor să-și salveze relația sau vor să mulțumească pe cineva din familie/societate ori s-au plictisit de viața lor), fiți sinceri cu voi! Și poate înainte de a aduce un suflet pe lume mergeți(la un consilier, psiholog) să vedeți ce implică acest lucru și dacă sunteți pregătiți pentru a deveni părinți.”

4. Lipsa work-life-balance-ului

„În ultimii ani au fost foarte puține zile în care am lucrat doar 8 ore, conform programului. În multe situații am ajuns și la 12 ore de lucru pe zi. Motivele au variat, de la lipsa de personal, la urgențe apărute peste noapte și chiar din cauza diminuării randamentului pe fondul oboselii deja acumulate. A fost o perioadă extrem de stresantă și obositoare. În plus, după o zi de lucru de 10 ore într-un ritm alert, iese din discuție un program pe plan personal, lucru care aduce și mai multe frustrări”, spune Florina C., o angajată de 32 de ani a unei companii din domeniul financiar. Andrei Frunză, CEO, BestJobs, notează că în prezent, stările cu care se confruntă tinerii corporatiști au fost amplificate de schimbările recente din viețile lor personale și profesionale, cum a fost pandemia, care a transformat complet modul în care ne raportăm la job, lucru care s-a transpus și în stilul de viață și în realitatea cotidiană. De altfel, executivul spune că efectele acestor evenimente sunt vizibile la nivelul întregii societăți „și nu este de mirare că 50% dintre angajați declară că revenirea la job după perioada sărbătorilor a fost dificilă din cauza oboselii acumulate, așa cum a reieșit într-un sondaj recent realizat de BestJobs”. Pe unii revenirea la birou i-a determinat chiar să își dea demisia, cum e cazul Ionelei S., o angajată de 24 de ani a unei companii din industria imobiliară. „Perioada pandemiei nu m-a afectat, și nici lucrul remote. M-am simtit mult mai confortabil să lucrez de acasă, pentru că mi-am putut desfășura toate activitățile mult mai bine și fără stres. Odată revenită la birou însă, mi-am intrat cu greu în ritm. Mă simțeam foarte obosită, nu reușeam să mă odihnesc suficient. Relația cu colegii, deși inițial una plăcută, a devenit pe parcurs foarte dificilă. Din acest motiv mi-am dat chiar demisia. Sarcinile nu erau împărțite corect și ajunsesem să lucrez peste 10 ore, cu pauze foarte mici, mâncat pe birou. Ulterior, schimbându-mi jobul, dar lucrând tot de la birou, însă într-un mediu prielnic, am reușit să îmi reintru în ritm și să nu mai am probleme cu odihna sau stresul.” Aducând în discuție și burnoutul, Andrei Frunză remarcă faptul că acest fenomen este legat de stresul cronic acumulat și starea de epuizare, la care se adaugă, de cele mai multe ori, lipsa de satisfacție în raport cu activitatea derulată zilnic și faptul că tinerii nu rezonează personal cu ceea ce fac. „Fenomenul burnout-ului este întâlnit frecvent în rândul acestor generații, fie din cauza standardelor ridicate pe care și le impun, fie din cauze externe, cum ar fi relațiile tensionate la job sau acasă, sau stresul generat în cadrul organizațiilor de termene nerealiste și volum de muncă exagerat.” El continuă spunând că, „din punctul nostru de vedere, ca specialiști în recrutare, jobul este o componentă majoră a echilibrului personal și un factor esențial pentru sănătatea emoțională. Jobul trebuie să-ți ofere satisfacție pe plan financiar și psihologic, să te susțină în a-ți trăi viața cu pasiune.” Există însă și reversul medaliei. „Vedem că tinerele generații reușesc totuși să își gestioneze mai bine nevoile emoționale, lucru care va duce, în timp, la o schimbare de paradigmă pe piața muncii. Tot mai mulți candidați caută locuri de muncă ce oferă flexibilitate în program și în modul de lucru, dar și joburi mai bine plătite, care să le susțină stilul de viață. Astfel, și angajatorii, care sunt în competiție pentru talente, vor fi nevoiți să adapteze stilul de lucru la noul profil al candidatului, lucru care se va traduce în aranjamente de lucru reciproc avantajoase și abordări sănătoase privind jobul”, spune Andrei Frunză. Alexandru Bușilă subliniază la rândul său că membrii generațiilor Y și Z sunt cei pe care îi găsim la terase, la evenimente (cu și fără copii), în cabinetele de psihoterapie, la atelierele de dezvoltare personală, la teatru. „Ei sunt cei care au inventat weekendul prelungit și vânătoarea de oferte la zboruri. Toate cele de mai sus înseamnă socializare, călătorii, timp cu prietenii, hobby-uri.” Și, cu toate acestea, completează psihoterapeutul, „pare că parcă nu mai avem timp pentru nimic. Ne concentrăm foarte mult pe gestionarea timpului, când, poate ar fi bine să ne concentrăm pe gestionarea vitezei. Cu cât viteza cu care trăim fiecare experiență din viața noastră este mai mare, cu atât viața pare doar un start și un finish fără drum. Dacă am încetini puțin, am simți mai mult prezentul și ne-am da seama că timp este”.

Și Sorina Faier, managing partner, Elite Searchers, spune că numărul tinerilor care nu doar că adoptă un stil de viață și de muncă sănătos, ci își setează și perspective clare asupra viitorului și au totodată un echilibru între viața profesională și cea personală, făcând în același timp tot posibilul să-și obțină dream job-ul e totuși în creștere. De asemenea, adaugă ea, „din experiențele ultimilor ani, am observat că s-au mai împuținat companiile care își țin angajații peste program, la fel cum a scăzut și numărul angajaților care sunt dispuși să accepte statul peste program”. În primul rând, reprezentanta Elite Searchers subliniază că stilul alert și cu ore suplimentare provoacă angajaților burnout și de cele mai multe ori aceștia aleg să părăsească firma, chiar și pentru un salariu mai mic, dar pentru un echilibru mai bun între viața personală și profesională. „Recomandarea mea este ca fiecare companie să analizeze și să intervină asupra cauzelor care fac angajații să stea peste program. Acestea sunt diverse, dar unele dintre cele mai comune sunt legate de volumul mare de lucru și lipsa de personal, termene-limită prea strânse, un management defectuos al obiectivelor și proiectelor. Totodată, nu puține sunt cazurile în care angajații nu își gestionează bine timpul și atunci sunt nevoiți să stea peste program să-și termine task-urile pe care altcineva mai organizat le-ar fi terminat în câteva ore.”

5. Incertitudinea economică

Pandemia, nesiguranța financiară amplificată de inflație, incertitudinile economice și întregul context social au afectat oamenii atât pe plan personal, cât și profesional, spune Andrei Frunză, CEO-ul BestJobs. „De exemplu, dacă o persoană riscă să își piardă jobul din cauza recesiunii, viața sa va fi afectată inclusiv pe plan personal, așa cum dacă se îmbolnăvea în timpul pandemiei, activitatea profesională avea de suferit. Specialiștii îndeamnă la echilibru, dar și la dezvoltare personală prin terapie sau coaching, pentru a gestiona mai bine stările emoționale și a reuși să delimităm presiunile de la job de cele personale.”

La fel, Sorina Faier notează că, după pandemie, începutul războiului și semnele unei crize economice, mulți candidați au devenit din ce în ce mai anxioși, se confruntă cu depresii sau epuizare, iar astfel le este afectată și performanța. „Însă am observat că au început să discute deschis și să ceară ajutor specialiștilor în aceste probleme, ceea ce este un lucru foarte bun pentru că așa își vor putea gestiona și înlătura fricile, care aproape întotdeauna le afectează și viața profesională, dar și cea personală.”

Aproape 61% dintre respondenții cu vârste de sub 35 de ani ai unui sondaj citat de CNBC, proveniți din zece țări din întreaga lume, s-au declarat îngrijorați cu privire la finanțe, securitatea jobului sau în legătură cu faptul că nu își vor putea atinge obiectivele de carieră în următorii 10 ani. „Acest val de schimbări a fost brusc și forțat, lăsând loc temerilor și nesiguranței să iasă la suprafață. Ulterior, timpul de adaptare a fost insuficient, evenimentele din spațiul public, precum îngrijorările regionale cauzate de conflictul armat din zona sau legate de percepția unei instabilitati financiare alimentată de inflație, nu au făcut altceva decât să amplifice stări de anxietate și să creeze incertitudini în toate aspectele vieții”, spune Andrei Frunză. Ideea e întărită de Alexandru Bușilă. „Războiul de lângă noi la început a creat anxietate, frică, panică. Nici nu cred ca s-a mai gândit cineva în februarie-aprilie 2022 la carieră și strategii de creștere și dezvoltare profesională. Ne-am gândit cum să supraviețuim în primul rând și cum să ne protejăm familiile. Acum pare că ne-am obișnuit cu climatul politico-militar și din nou ne gândim la realizările profesionale. Este adevărat că și cei mai vechi angajați dar și cei mai noi sunt mai reținuți în decizii. Din păcate, am auzit despre concedieri în masă la anumite companii. Există zvonuri și analize care anunță o criză financiară. Dar am auzit și de demisii și schimbarea locurilor de muncă. Totuși se simte o nesiguranță și este normal să fie așa. Poate tot răul este spre bine și această situație ne determină să acționăm precum croitorul bun – să măsurăm de zece ori și tăiem o dată. Iar lecția croitorului bun nu strică nici angajatorilor, nici angajaților”. Sfatul său e ca mai degrabă să lucrăm la a accepta că totul este relativ. „Decât să ne plângem de neclaritate, mai bine investim în adaptabilitate și micșorăm rezistența la schimbare”. Nesiguranța adusă de contextul pieței i-a determinat pe tinerii care nu aveau încă un loc de muncă să accelereze în cursa pentru găsirea unui job. Bogdan Badea, CEO al eJobs, subliniază că tinerii din generația Z, care în curând vor reprezenta 40% din forța de muncă globală, sunt în mod vizibil tot mai activi pe piața muncii, iar evoluția spectaculoasă pe care au înregistrat-o tinerii s-a văzut mai cu seamă începând cu anul 2020, când pandemia a schimbat drastic regulile pe piața muncii. „Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost ca un duș rece pentru toată lumea, inclusiv pentru candidații tineri și foarte tineri. Brusc, nu doar că au decis să nu mai amâne momentul în care să-și ia primul job, dar au devenit și mult mai serioși și mai responsabili în comportamentul lor de candidat (aplicări, interviuri, negocieri) și, mai apoi, de angajat.” Potrivit lui, în 2022, 2,4 milioane de aplicări au fost depuse de candidații din categoria de vârstă 18-24 de ani, de patru ori mai multe decât în 2019. „Acest număr impresionant îi clasează pe locul al doilea la intenția de angajare, după categoria de vârstă 25-35 de ani, în condițiile în care în 2019 erau pe ultimul loc.” Incertitudinea vine și la capitolul „economii”. „Generațiile Millennials și Z  au trecut deja prin două crize financiare, ceea ce se reflectă asupra bugetelor și asupra avuției pe care au construit-o de-a lungul vieții. 75% dintre reprezentanții acestor generații (25-40 de ani) spun că nu au reușit să strângă bani (economii de-o viață), față de o medie generală de 73,6%. Interesant este că cea mai tânără generație (sub 25 de ani) pare să fie mult mai responsabilă din punct de vedere financiar”, spune Adina Călin, reprezentanta CEC Bank. Potrivit ei, 31% din tinerii sub 25 de ani și-au constituit un fond de urgență care să le acopere cheltuielile pe 3 luni, mai mare decât media generală, de 25,3%. Pentru un trai mai bun, pentru un stil de viață confortabil și lipsit de griji, generațiile Millenials și Z sunt însă dispuse să facă și sacrificii. 53% dintre tinerii generației Z și 45% dintre Millennials ar alege însă câștigarea unui venit mai mare versus mai multe zile de concediu, după cum arată un studiu al BestJobs, citat de Andrei Frunză. Multitudinea de evenimente și schimbări din ultimii ani nu așadar fără ecou în rândul tinerilor angajați. Alex P. spune că a învățat din toate aceste experiențe să aibă o mentalitate de luptător. „Temeri și incertitudini vor exista mereu și am învățat să nu las complet garda jos având în vedere situațiile recente (războaie, COVID-19, inflație). M-am pregătit pentru orice situație prin a dobândi mai multe aptitudini și prin a avea o sumă de bani salvată pentru urgențe.”  ■

„Dacă compari prețul chiriei cu dobânda unui credit ipotecar, o să constați că varianta de credit este mai ieftină, iar la vârsta pensionării nu îți vei mai face griji în privința asigurării unui acoperiș deasupra capului, ci vei avea casa ta pentru care nu mai ai nimic de plătit. În plus, o locuință cu chirie nu prea devine niciodată acasă. Mai devreme sau mai târziu, orice om va dori să aibă propria casă.”

VALENTIN ANGHEL, CEO și fondator, AVBS Credit

„Există un bagaj toxic legat de ceea ce înseamnă o relație de cuplu, o familie, pe care atât generația Y cât și Z l-au moștenit. Ambele generații în discuție pot afirma cu ușurință că părinții lor s-au înțeles bine din punct de vedere administrativ, dar nu pot afirma același lucru și din punct de vedere emoțional. (…) Poate și de aceea celor din generațiile Y și Z le este mai greu să se așeze la casa (iubirea) lor. Au văzut nefericirea în cuplu și le este teamă.”

ALEXANDRU BUȘILĂ, psihoterapeut și fondator al proiectului Cortul Terapeutic

„Alături de generația X (40-55 de ani), în rândul millennialilor găsim o pondere relativ ridicată a celor care s-au împrumutat pentru a-și construi viitorul: circa 47% dintre respondenții din ambele generații au credite în derulare.”

ADINA CĂLIN, director Direcția Produse și Servicii Bancare a CEC Bank

„Fenomenul burnoutului este întâlnit frecvent în rândul acestor generații, fie din cauza standardelor ridicate pe care și le impun, fie din cauze externe, cum ar fi relațiile tensionate la job sau acasă, sau stresul generat în cadrul organizațiilor de termene nerealiste și volum de muncă exagerat.”  

ANDREI FRUNZĂ, CEO, BestJobs

„Există două mari provocări în comportamentul alimentar al tinerilor corporatiști: prima este că ei își influențează reciproc alegerile alimentare, aspect care îi predispune la creșterea aportului de alimente bogate în grăsimi, sare și zahăr. A doua este capacitatea limitată sau dezinteresul de a-și gestiona mai bine timpul, ceea ce nu le permite să-și aducă la birou alimente sănătoase.”

MĂDĂLINA CIOBANU, nutriționist dietetician

„Evoluția spectaculoasă pe care au înregistrat-o tinerii s-a văzut mai cu seamă începând cu anul 2020, când pandemia a schimbat drastic regulile pe piața muncii. Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost ca un duș rece pentru toată lumea, inclusiv pentru candidații tineri și foarte tineri. Brusc, nu doar că au decis să nu mai amâne momentul în care să-și ia primul job, dar au devenit și mult mai serioși și mai responsabili în comportamentul lor de candidat (aplicări, interviuri, negocieri) și, mai apoi, de angajat.”

BOGDAN BADEA, CEO, eJobs

SORINA FAIER, managing partner, Elite Searchers

„Recomandarea mea este ca fiecare companie să analizeze și să intervină asupra cauzelor care fac angajații să stea peste program. Acestea sunt diverse, dar unele dintre cele mai comune sunt legate de volumul mare de lucru și lipsa de personal, termene-limită prea strânse, un management defectuos al obiectivelor și proiectelor. Totodată, nu puține sunt cazurile în care angajații nu își gestionează bine timpul și atunci sunt nevoiți să stea peste program să-și termine task-urile pe care altcineva mai organizat le-ar fi terminat în câteva ore.”