Prispa, nivelul următor: industrializarea casei soarelui

Rezultatul de la Madrid trebuie apreciat în contextul competiției și al strategiei proiectului nostru. Cu un buget de câteva sute de mii de euro, am concurat cu echipe care au avut la dispoziție milioane. În plus, casa noastră a fost gândită pentru România, nu doar pentru concurs. Asta se traduce în preț redus și nivel tehnologic de bază, dar astfel încât să se asigure parametri comparabili cu celelalte proiecte”, explică Mihai Toader-Pasti, student team leader în cadrul echipei Prispa.

Decatlonul Solar, competiția la care cei 45 de studenți români ai Universității Tehnice de Construcții București, Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Universității Politehnică București și Universității Naționale de Arte au participat, s-a ținut anul acesta la Madrid în perioada 14-30 septembrie, rezultatele finale fiind anunțate pe 29 septembrie. Competiția cuprinde zece probe în care sunt analizate performanțele caselor alimentate în mare parte cu energie solară. Printre ele se numără arhitectura, ingineria și construcția, eficiența energetică, confortul, funcționalitatea, comunicarea pe proiect, inovația sau posibilitatea de industrializare. În total au fost expuse la Madrid 18 case solare care au fost amplasate în ceea ce s-a numit timp de două săptămâni Satul Solar.

Proiectul României s-a bazat pe aceeași logică ce a dat până acum modele de succes pe plan local, puține ce-i drept, dar puternice și în piețele internaționale. Cei 45 de studenți au vrut o casă simplă, ieftină, funcțională. Nici bugetul nu le permitea să viseze mai sus. Practic, după cum spun chiar ei, au venit cu o Dacie, nu cu un monopost de Formula 1. Publicul a fost de partea lor, dar juriul a avut alte păreri, așa că premiul cel mare s-a dus spre proiectul realizat de studenții din Franța, Canopea, ale cărui costuri de dezvoltare s-au ridicat la 700.000 de euro, în varianta industrializată casa urmând să coste 140.000 de euro. Bugetul României a fost de 250.000 de euro, iar prețul casei în varianta industrializată este de 70.000 de euro.

“Mi se pare excepțional că am ajuns acolo, la câte probleme am avut (studenții au făcut rost de bani să ajungă la Madrid în ultimul moment, când o familie din Bacău s-a decis să cumpere casa Prispa – n. red.). Poate nu am știut noi să-l promovăm așa cum trebuie, dar decizia juriului trebuie respectată”, spune Pierre Bortnowski, manager de proiect al Prispa.

Mihai admite că cel mai slab punctaj l-au obținut la inovație, pentru că este destul de greu să inovezi cu lucruri ieftine, dar când a venit vorba de eficiență energetică, echipa a ieșit pe locul doi. “Asta demonstrează că propunerea noastră este viabilă.”

Dar nu numai părerea juriului arată că proiectul Prispa, casa care poate produce mai multă energie decât consumă, este viabil. Cel mai important indiciu este că această casă va fi în curând locuită de o familie din Bacău, urmând să fie montată în Moinești. Iar pe lângă această familie, din Madrid studenții români au plecat cu zeci de solictări, dar și cu parteneriate, așa că acum gândul le este la industrializare.

“Casa este acum în drum spre beneficiar, iar tirurile ar trebui să ajungă spre sfârșitul acestei săptămâni (săptămâna trecută – n. red.). O parte din echipa care va monta casa este de la noi, o parte sunt persoane angajate special pentru această etapă. Casa va produce vara o cantitate dublă de energie față de necesarul de consum. Demersurile pentru a putea livra în rețea surplusul au început, dar va ma dura ceva până se va realiza cadrul necesar: suportul tehnic și juridic. Acum însă putem forța puțin lucrurile datorită vizibilității acestui proiect la nivel internațional și nu numai”, explică Mihai.

De la Madrid Pierre spune că Prispa a plecat cu 20 de cereri de vânzare. “Bine, sunt intenții exprimate, nu contracte ferme, dar este interesant. Și în România oamenii sunt interesați. Ar fi fantastic să meargă mai departe aventura cu un partener alături de care să industrializăm casa Prispa”, spune Pierre. Mihai precizează că din România au venit trei intenții de cumpărare, că există scrisori de intenție pentru o colaborare cu ANL și chiar două parteneriate, unul pentru structura casei cu o firmă și al doilea cu o altă companie pentru finisaje și instalații.