Prisma și norii

In zilele de 5 și 6 iunie, The Guardian și The Washington Post au publicat documente clasificate ale Agenției Naționale de Informații a SUA (NSA) despre programul de supraveghere în masă a comunicațiilor mobile și prin internet, denumit PRISM. Documentele, furnizate de Edward Snowden, fost consultant al NSA, oferă detalii despre felul cum agenția a solicitat și a obținut conținut și metadatele comunicațiilor prin telefon, e-mail și video de la o serie de mari companii IT&C în decursul ultimilor șapte ani.

CE S-A ÎNTÂMPLAT DE FAPT? Particularitatea programului, conform BBC, este că, urmare a unei serii de amendamente aduse în 2005 și 2006 legii privind serviciile de informații externe și supravegherea (Foreign Intelligence and Surveillance Act – FISA), NSA n-a mai fost obligată să identifice individual țintele supravegherii sale, atâta vreme cât putea convinge justiția că scopul supravegherii este strângerea de „informații externe„. Mai mult, NSA n-a mai fost obligată să confirme că atât emițătorul, cât și receptorul unei comunicări se aflau în afara SUA, atâta vreme cât era „rezonabil„ de crezut că unul dintre participanții la comunicare era în afara SUA. În al treilea rând, NSA obține informațiile de care are nevoie în timp real, direct din serverele companiilor care fac parte din program. Companiile nominalizate (Microsoft, Yahoo, Google, Facebook, PalTalk, YouTube, Skype, AOL, Apple) au negat inițial că au cunoștință de program, apoi au recunoscut că au acționat la solicitarea NSA, dar nu au oferit detalii calitative sau cantitative.

Președintele Barack Obama a luat apărarea,la 8 iunie, tacticilor de supraveghere ale SUA, declarând: „Am întâmpinat cu un scepticism sănătos aceste programe (…) Evaluarea mea și a echipei mele a fost că ele ne ajută să prevenim atacuri teroriste. Nu poți avea securitate 100% și în același timp intimitate protejată 100% și inconveniente zero„. Alte scurgeri de informații au acuzat SUA că strâng date despre birourile și oficialii UE. După publicarea primelor astfel de informații, o nouă serie de investigații ale jurnaliștilor de laThe Guardian au relevat că și guvernul britanic a folosit date adunate de NSA de la firme americane de IT&C. Secretarul pentru afaceri externe, William Hague, a declarat că pentru cetățenii care respectă legea „nu e niciun motiv de îngrijorare„, potrivit BBC.

Alte țări au avut reacții ferme la știrile despre programul PRISM. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat într-un interviu pentru televiziunea de stat ARD, preluat de Reuters, că „Germania va cere ca firmele de internet să ne spună cui anume furnizează date în Europa (…) Avem o lege bună de protecție a informațiilor. Dar dacă Facebook este înregistrată în Irlanda, atunci se supune legii irlandeze – iată de ce ne trebuie reglementări europene unitare„. În Germania, subiectul este cu deosebire sensibil, din perspectiva tacticilor similare de supraveghere folosite de fostul organ de securitate estică, STASI, înainte de 1989 și de regimul nazist înainte de 1945.

În același timp, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat într-un interviu pentru postul de televiziune RT, la 13 iunie, că „supravegherea persoanelor și a organizațiilor (…) devine un fenomen global, în contextul combaterii terorismului internațional, iar astfel de metode sunt în general fezabile„.

DE CE E IMPORTANT PRISM PENTRU MINE? Scandalul NSA a fost până acum centrat pe protecția datelor personale ale americanilor. Principala îngrijorare exprimată a fost că informații despre cetățenii americani stocate în serviciile de cloud ale Microsoft, Google etc. pot fi acum strânse de NSA fără mandat formal, dacă aceștia (cei identificați în cursul unei investigații a serviciilor) au legături cu străinii. Legitimitatea sau foloasele acestui sistem de încălcare motivată a intimității fac obiectul dezbaterilor din societatea americană, însă există alte două chestiuni legate de subiect care privesc alte părți implicate.

În privința consumatorilor, întrebarea de bază e cine protejează dreptul la intimitate al cetățenilor din UE sau din alte țări care își stochează datele în cloud la companiile americane de IT&C. Guvernul SUA și NSA văd aceste informații drept prima țintă a investigațiilor lor și nu sunt constrânse de nicio legislație americană să dezvăluie acțiunile de colectare și de analiză a datelor pe care le derulează aici. Totuși, cum a spus Angela Merkel, UE are legi stricte (Directiva 95/94/EC) privind protecția intimității și fluxurile transfrontaliere de date personale.

de BOGDAN CIOC