Primii bani din PNRR au venit, dar sunt blocați până când guvernul Ciucă va elabora legea pentru cheltuirea lor. Adrian Câciu, ministrul finanțelor: Reprezintă o urgență construcția unui cadru legal pentru a putea cheltui acești bani

♦ Comisia Europeană a virat joi, 2 decembrie, 1,8 miliarde de euro în conturile României, prima tranșă de granturi din PNRR, un plan de 29,2 mld. de lei, din care jumătate sunt împrumuturi ♦ România trebuie să vină cu legi și proiecte pentru cheltuirea banilor.

Prima tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de 1,8 mld. de euro, a fost virată joi în conturile României. Banii însă nu pot fi cheltuiți încă, pentru că nu există un cadru legislativ, reiese din declarația ministrului de finanțe Adrian Câciu.

„Reprezintă o urgență construcția unui cadru legal pentru a putea cheltui acești bani. Voi lucra împreună cu colegii de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la elaborarea unei ordonanțe de urgență pentru a stabili circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri. Trebuie să punem rapid acești bani la treabă în folosul comunităților din întreaga țară“, a scris, joi, ministrul Adrian Câciu pe Facebook.

Contactați de ZF, atât ministrul finanțelor Adrian Câciu, cât și ministrul investițiilor și proiectelor europene Dan Vîlceanu nu au răspuns solicitărilor privind detaliile legate de traseul acestor bani, care sunt cele mai avansate proiecte etc.

României i-a fost aprobat de către Comisia Europeană o finanțare de 29,2 mld. de euro prin mecanismul european Next Generation EU, care are un buget total de 800 de mld. de euro. Din cele 29,2 mld. de euro, 14,2 mld. de euro sunt granturi, fonduri nerambursabile, iar restul sunt împrumuturi, la dobânzi mai mici decât cele din piață.

„Această primă tranșă, care va fi urmată până la finalul anului și de tranșa de prefinanțare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program, ne obligă să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea următoarelor ținte, care nu sunt nici puține și nici ușoare. Fac deci un apel la toți colegii din ministere și instituțiile publice implicate să considere aceste ținte ca primă prioritate în activitatea lor“, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dan Vîlceanu, potrivit unei comunicări a instituției.

Detalii privind modul în care se vor folosi acești bani nu se găsesc însă în nicio comunicare a instituțiilor interne, iar miniștrii care vor coordona fluxul de bani nu au răspuns solicitărilor ZF până la închiderea ediției print.

Banii din PNRR se acordă în tranșe bianuale, în funcție de îndeplinirea obiectivelor – jaloane și ținte, mai transmit reprezentanții MIPE. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026. Dintre acestea, potrivit aceeași surse, cinci obiective sunt atinse, iar până la finalul primului trimestru din 2022 vor fi atinse 45. Printre cele cinci obiective atinse se numără legea reorganizării companiei de drumuri CNAIR, legea privind securitatea rețelelor 5G sau creșterea numărului caselor de marcat cu jurnal electronic conectate la sistemul IT.

Banii din PNRR sunt condiționați de aceste obiective.

Pe lângă atingerea obiectivelor, guvernul trebuie să aibă capacitatea de a elabora proiecte prin care să se absoarbă banii din PNRR și în același timp să utilizeze banii europeni rămași din exercițiul financiar multianul 2014-2020, dar și să demareze absorbția de fonduri din exercițiul financiar multianual 2021-2027. Fără fondurile europene din exercițiul financiar trecut (unde rata de absorbție este puțin peste 50% pe programele operaționale), România ar trebui să absoarbă circa 80 de miliarde de euro în următorii 7-10 ani.

„Voi demara, în scurt timp, o serie de informări ale administrațiilor locale astfel încât primarii să înceapă să acceseze fonduri atât din PNRR, cât și din alte programe, astfel încât gradul de absorbție să fie cât mai mare“, scrie ministrul investițiilor și proiectelor europene și fost ministru de finanțe Dan Vîlceanu pe pagina sa de Facebook.

Comisia Europeană a aprobat PNRR la finalul luni septembrie 2021, anunțul fiind făcut de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, când a vizitat România. Ea a scris de asemenea pe o rețea de socializare joi, când a fost anunțată acordarea primei tranșe de bani către România, că „implementarea“ este cuvântul-cheie.

Împreună vom asigura tranziția verde și tranziția digitală (în România – n. red.), vom moderniza sistemul de sănătate și vom consolida administrația publică. Acum, cuvântul-cheie este: implementare. Suntem alături de voi“, a transmis șefa executivului european.