Primele victorii ale economiei de război

Președintele Băsescu l-a invitat pe vicepreședintele american Joe Biden la București, vizită apreciată de premierul Ponta drept un semnal “liniștitor pentru români”, iar premierul Ponta a profitat de ocazie ca să se pozeze cu reprezentanții Lockheed Martin și să laude programul de achiziții de avioane americane F-16, să se bucure că uzinele de armament vor avea de acum comenzi în plus și să decidă ștergerea datoriilor istorice din industria de apărare, cifrate la 1,1 mld. lei.

După Chuck Hagel, secretarul american al apărării, care a avertizat că membrii NATO vor fi “judecați aspru” dacă nu vor crește bugetele apărării ca reacție la criza din Ucraina, a venit rândul secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a certat acum câteva zile membrii NATO din Est fiindcă măsurile de austeritate din timpul crizei au inclus reduceri ale bugetelor militare de peste 20% în ultimii 5 ani. “E momentul să opriți tăierile de cheltuieli și să inversați tendința”, a spus Rasmussen la o conferință pentru securitate din Slovacia.

Ulterior, aflat în vizită la București, Rasmussen a declarat că majorarea treptată a alocărilor bugetare este necesară noua situație dramatică de securitate din Europa”, în timp ce președintele Traian Băsescu a comentat că angajamentul recent al Guvernului de a crește alocările bugetare pentru MApN cu 700 mil. lei este un semn bun, dar a adăugat că “poate că mai trebuie discutată cadența, pentru că evenimentele nu așteaptă și măsurile trebuie luate rapid”. Bugetul pentru apărare al României este de cca 1,42% din PIB și ar urma să ajungă la pragul cerut de NATO – 2% din PIB – până în 2017, conform premierului Victor Ponta..

Conducerea NATO e conștientă însă că modelul clasic al relansării economice după o criză pe seama unui efort de război întârzie să-i convingă pe europeni în ritmul dorit. Dacă Suedia a anunțat încă din aprilie că majorează cheltuielile militare, iar Polonia a anunțat că va crește ponderea în PIB a cheltuielilor de apărare de la 1,8% mai aproape de pragul de 2%, premierul slovac a anunțat însă că în următorii ani nici nu se pune problema de creșteri ale bugetelor militare, iar cehii nu intenționează să le majoreze (ambele țări cheltuiesc cca 1% din PIB pe apărare). Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a cărei țară alocă 1,3% din PIB pe armată, chiar a declarat că prioritatea Europei este acum consolidarea stabilității economice și sociale după criză, nu cheltuielile militare.