Primăriile din România și-au dublat cheltuielile în cinci ani. Ce vor face cu banii suplimentari obținuți din creșterea impozitelor pe case, terenuri și mașini? Din bugetul primăriilor, circa 61 miliarde lei reprezintă cheltuieli de capital și cu bunuri și servicii, adică 38% din totalul cheltuielilor

♦ Circa 30% din aceste cheltuieli merg către plata salariilor angajaților din primării, unde nu a fost anunțată mult așteptata restructurare.

Creșterea impozitelor pe case, terenuri și mașini va merge direct către bugetele administrațiilor locale, care și-au dublat și ele cheltuielile în ultimii cinci ani. În 2020, bugetul de cheltuieli al primăriilor a fost de 96 miliarde lei, valoare care a ajuns la 160 miliarde lei în 2025.

În unele cazuri, impozitele pe case, terenuri și mașini aproape ca s-au dublat, o creștere semnificativă în contextul în care aceste creșteri au venit în urma altor majorări de taxe impuse de guvern.

Spre comparație, în perioada 2020-2025, cheltuielile la bugetul de stat aproape că s-au dublat, de la 247 miliarde lei în 2020, la circa 467 miliarde lei în 2025, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor Ministerului de Finanțe.

Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, este de părere că pe lângă această creștere este absolut necesară reducerea cheltuielilor statului, tocmai pentru ca România să se încadreze în ținta de deficit bugetar.

„Guvernul nu are de unde să mai dea bani. Sunt o mulțime de localități, peste 70% din UAT-urile din România care nu au bani nici de salarii. Cred că trebuia început cu reforma administrativ-teritorială. Cheltuielile de funcționare a statului, și la nivel local, și la nivel central, sunt imense”, spune pentru ZF Constantin Toma.

El este de părere că această creștere a taxelor și impozitelor era necesară în contextul în care nici primăriile nu își mai pot susține cheltuielile.

Creșterea taxelor și impozitelor ar putea duce, după părerea primarului Buzăului, la o creștere a neîncasărilor.

„Există îngrijorarea, inclusiv din partea mea, că multă lume nu va plăti”, adaugă el.

Constantin Toma subliniază însă că baza de la care s-a plecat a fost una mică privind impozitul.

Din bugetul de cheltuieli al primăriilor, circa 61 miliarde lei sunt reprezintă cheltuieli de capital și cu bunuri și servicii, adică 38% din totalul cheltuielilor. Circa 30% din aceste cheltuieli merg către plata salariilor angajaților din primării, unde nu a fost anunțată mult așteptata restructurare.

Mai exact, în 2025, bugetul de cheltuieli ale primăriilor pentru bunuri și servicii, de 35 miliarde lei, a fost aproape triplu față de bugetul de stat, de 13 miliarde de lei, mai arată datele Ministerului de Finanțe. Cheltuielile cu capitalul au fost de 26 mld. lei la primării și doar 18 mld. lei la bugetul de stat.

Cheltuielile de personal, care reprezintă o treime din cheltuielile primăriilor, nu s-a redus în ultimii ani, fiind în valoare de 50 miliarde lei în 2025.

Impozitele locale pe case, terenuri și mașini generează circa 6% din veniturile primăriilor, impozitul pe venit fiind principala sursă de bani a primăriilor.

Creșterea taxelor și impozitelor ar putea aduce venituri de până la 18-19 miliarde lei doar din această categorie de venituri.

Când a decis creșterea impozitelor, guvernul nu a anunțat însă și un plan clar de cum se va asigura că acești bani vor fi folosiți util, fără a mai fi risipiți, iar cazurile de risipă nu sunt deloc rare în rândul primăriilor.

Pe lângă veniturile din taxele și impozitele locale, primăriile primesc și subvenții de la bugetul de stat. Guvernul nu a anunțat cu cât se vor reduce aceste subvenții în contextul unei colectări mai mari de la contribuabili pe baza creșterii taxelor. Reducerea acestor subvenții ar însemna și o reducere a deficitului bugetar, de altfel principala problemă pentru care guvernul a decis încă de anul trecut să adopte o serie de măsuri de austeritate.

Ilie Bolojan a declarat recent, la Digi24, că primăriile nu vor mai primi aceeași bani.

„Dat fiind deficitele pe care le are România, noi nu mai putem să transferăm către autoritățile locale sumele pe care le-am transferat în acești ani, pentru că acești bani nu îi mai avem. Împrumutam și plăteam niște dobânzi enorme, care ne-au dus în situația în care suntem. Neputând să transferăm sumele la valoarea pe care am transferat-o până acum, practic pentru a continua aceste investiții, ele vor fi finanțate din această plată suplimentară, care înseamnă condiții mai bune pentru oameni”, a spus Ilie Bolojan, sâmbătă seara, la Digi24.

Tot el a adăugat că această creștere ar trebui să vină și cu condiții mai bune create de primărie. Astfel de creșteri nu garantează însă și condiții mai bune pentru cetățeni.

Constantin Toma, primarul Buzăului, spune însă că nu a fost informat cu privire la reducerea sumelor transferate de guvern către primării.

România se afla în urmă la impozitele pe proprietate, având cea mai mică pondere în PIB din UE, de doar 0,5% față de aproape 2% media UE. Cu toate că baza acestor impozite era una mică,  creșterea acestora nu a fost făcută etapizat, iar majorarea chiar și de 90-100% a acestor impozite reprezintă o presiune pe bugetele contribuabililor în contextul în care ultimul an adus mai multe majorări ale costurilor.