Primarii se izbesc, în prag de alegeri, de „creșterea demografică” a multor zone și cer secții noi de votare raportat la numărul de locuitori. „Lăsați secțiile de votare și faceți creșe și grădinițe! Odată cu creșterea demografică a crescut și numărul de copii”

 Ce alt moment este mai bun pentru primari decât cel al alegerilor ca să-și amintească de cetățenii pe care îi păstoresc? O știe deja toată lumea – în prag de vot, primarii constată deodată că sub conducerea lor, cumva, cine știe cum, în anumite zone s-a produs „creșterea demografică”, motiv perfect să facă petiții și solicitări pentru a înființa noi secții de votare.

Paradoxal – sau nu – aceiași cetățeni care formează „creșterea demografică” n-au reușit să atragă până acum atenția autorităților când au cerut școli, infrastructură, facilități pentru viața lor de zi cu zi. Cea mai recentă astfel de situație vine din Chiajna, una dintre comunele-mamut de lângă București.

„Având în vedere creșterea demografică, din ultimii ani, în comuna noastră și ținând cont de solicitările dumneavoastră pe care, așa cum știți, întotdeauna le analizez împreună cu echipa mea, am propus, încă din data de 31.01.2024, în baza Proiectului de dispoziție nr. 42, înființarea unor noi secții de votare, în conformitate cu legislația aflată în vigoare, raportat la număr de locuitori per secție de votare, în zona Militari Residence, mai exact, în incinta Școlii Gimnaziale Petru Rareș”, scria marți, 17 aprilie 2024, primarul comunei Chiajna, Mircea Minea, într-o postare pe Facebook.

Urgența aducerii oamenilor la vot a devenit astfel o prioritate locală, în an electoral, așa cum însă n-a reușit să devină și urgența miilor de copii din familii care se mută an de an în același Militari Residence, un minioraș sufocat de blocuri, dar cu infrastructură la nivelul celei de acum câțiva ani. Locuitorii n-au lăsat însă netaxată inițiativa plină de zel a primarului Minea și i-au reamintit că trebuie să coboare cu picioarele pe pământ, pentru că alegătorii sunt acolo și după ce anul electoral se va încheia.
„Odată cu creșterea demografică a crescut și numărul de copii. Lăsați secțiile de votare și mai bine faceți creșe și grădiniță cu program prelungit!”, a scris o internaută la postarea lui Mircea Minea.

„Nu avem apă și canalizare!”, comentează un alt urmăritor.

„Tot din cauza numărului de locuitori, pierzi jumătate de zi doar să ieși din cartier! S-au dat aiurea autorizații de construire și a ajuns o comună sufocată! Mai bine rezolvați această problemă și altele mult mai grave, precum canalizare, apă, trafic, gropi și lista poate continua.”

Chiajna ar putea fi exemplu de manual pentru modul absolut fascinant de expansiune, dar mai ales pentru discordanța halucinantă dintre ce contorizează Statistica și ce se vede în realitate în teren, mergând la pas pe străzile comunei.

La 1 ianuarie 2012, în Chiajna erau domiciliați 11.004 oameni și în cursul aceluiași an numărul de locuințe ajungea la 6.076. Zece ani mai târziu, la 1 ianuarie 2022, tot în Chiajna aveau domiciliul 32.907 oameni, iar numărul de locuințe urca până la 38.327. Numărul de oameni cu domiciliul înregistrat în Chiajna a crescut așadar de trei ori, iar cel al locuințelor existente – de peste cinci ori. În numai zece ani.

„E din ce în ce mai rău, se construiește la greu, cartierul s-a extins mult înspre centura orașului. Cel mai aglomerat este în cursul săptămânii, la 7-8 dimineața, când părinții își duc copiii la școală, mulți dintre ei în București”, îmi spunea anul trecut o locuitoare cu domiciliul în Chiajna atunci când am mers într-o documentare pe teren ca să văd cu ochii mei că miile de apartamente noi nu sunt numai în tabele, ci chiar există. Și nu doar asta, dar lor li se mai alătură alte și alte mii, pentru că terenuri sunt încă libere și n-au nevoie decât de o semnătură ca să devină adrese pentru noi blocuri.

Da, mulți dintre părinții din Militari Residence își duc copiii la școală în București. Poate că unii o fac doar din motive de prestanță, în „vânătoarea” de școli văzute ca fiind mai bune. Dar sunt și alții care o fac pentru că nu au alternativă. Școlile din sectorul 6 – și el „campion” la numărul de locuințe noi – se aglomerează în acest fel și cu copiii din localitățile limitrofe, puternic dezvoltate din punct de vedere rezidențial, dar cu o ofertă de școli complet neadaptată. Așa că aceleași străzi sunt folosite și de familii care au domiciliile în Chiajna, dar care își aduc copiii la școală în interiorul orașului. Desigur, primarii spun, în conferințe de presă, că problema instituțiilor de învățământ ar trebui abordată înaintea demarării oricăror lucrări de construire a blocurilor de locuințe. Dar o face cineva?

Primăria Chiajna nu răspunde solicitărilor de presă când vine vorba de investițiile pe care le-a făcut în acești ultimi zece ani pentru a se adapta la noua realitate demografică și imobiliară. Cifrele sunt trecute sub preș, chiar la propriu, în condițiile în care comuna Chiajna, care cuprinde satele Chiajna, Dudu și Roșu, raportează la INS 2.215 locuințe inaugurate în ultimii zece de ani în întreaga comună.

Unde sunt cele peste 30.000 de case și apartamente care fac diferența între stocul existent între 2022 și 2012? Dar cei peste 20.000 de oameni care și-au trecut Chiajna ca domiciliu în buletin în același interval de timp? Nimeni nu s-a întrebat până acum, în context electoral, când e nevoie de acei oameni să vină la vot. Votul lor contează, secția de votare trebuie adusă mai aproape de ei, sunt cetățeni importanți pentru comunitate. Pentru cât timp? Cam pentru încă vreo două luni, când alegerile locale se vor încheia. Apoi vor urma alți patru ani de tăcere, în care primarii își vor vedea de ale lor, în care cifrele se vor amesteca haotic în statistici pe care cu greu le mai poți crede.

Secții de vot? Desigur, să fie! Dar măcar să le folosim cu un rost.