Prima țară care ar putea elimina TAXELE și IMPOZITELE
Doar trei lucruri nu le poate face online un estonian: nu se poate căsători, nu poate divorța și nu poate cumpăra sau vinde proprietăți. În schimb, poate plăti toate taxele, facturile, poate să voteze, să înființeze o companie în doar…
Doar trei lucruri nu le poate face online un estonian: nu se poate căsători, nu poate divorța și nu poate cumpăra sau vinde proprietăți. În schimb, poate plăti toate taxele, facturile, poate să voteze, să înființeze o companie în doar 18 minute, să-și boteze copilul, să-și înmatriculeze mașina și așa mai departe. Totuși, aceste servicii nu mai sunt doar la dispoziția estonienilor, ci pot fi folosite de oameni de pe întregul glob, iar asta este arma secretă a Estoniei pentru creșterea veniturilor, ceea ce ar putea duce la eliminarea taxelor și impozitelor pentru cetățenii săi.
Digitalizarea Estoniei, cel mai dezvoltat stat din lume în prezent din acest punct de vedere, s-a concretizat datorită unui parteneriat dintre un guvern interesat de noutăți, preocupat de viitor, și un sector IT&C plin de inițiativă. Totul a început în 2000, prin implementarea serviciilor de m-Parking și e-Tax Board, adică un sistem de plată a locului de parcare printr-o aplicație și un serviciu de achitare a taxelor și impozitelor.
A urmat X-Road, un fel de autostradă prin intermediul căreia toate serviciile și instituțiile sunt legate, astfel încât să fie ușurată comunicarea între ele. Un profesor de la universitatea din Tallinn, într-o prezentare a modului în care funcționează societatea digitală, a spus, simplificând, că este vorba doar de internet: ”Nu am inventat roata aici, ci doar folosim internetul“.

După apariția X-Road în 2001, au urmat, de-a lungul anilor, îmbunătățiri și adăugări de servicii în mediul online. Acum un estonian poate semna un contract legal direct de pe telefonul mobil, antreprenorii pot înregistra o afacere în doar 18 minute și se pot ocupa de taxe și alte rapoarte ale firmei tot online și de la distanță.
”Potrivit statisticilor, utilizarea semnăturilor digitale economisește 2% din PIB-ul țării în fiecare an deoarece nu mai suntem nevoiți să apelăm la hârtie. Practic, în fiecare lună se economisește un morman de hârtii înalt cât Turnul Eiffel (300 de metri)“, spune Anna Piperal, managing director al Enterprise Estonia, instituție care promovează afacerile în Estonia.
Estonia este singura țară din lume unde cetățenii își pot alege președintele sau parlamentarii fără să se ridice de pe canapea. Sistemul de votare online a fost implementat în 2005, iar popularitatea votului online a crescut de la an la an. Astfel, la alegerile parlamentare din 2015, aproape o treime (31%) din voturi au fost date online. Majoritatea votanților nu au fost tinerii, ci cei de peste 30 de ani. Un motiv invocat pentru care majoritatea voturilor sunt încă date în mod tradițional constituie faptul că este un eveniment ce se întâmplă mai rar, iar cei tineri vor să aibă ocazia de a experimenta acest lucru.
La baza societății digitale stă cartea de identitate dotată cu un cip, cu ajutorul căreia cetățenii au acces deopotrivă la serviciile online, dar și offline. Fiecare cetățean estonian primește o astfel de carte de identitate și primește două coduri pe care trebuie să le țină minte pentru că sistemul folosește tehnologia de criptare blockchain cu autentificare în doi pași; această tehnologie a fost făcută cunoscută în lume de bitcoin. ”Cartea de identitate nu este un miracol tehnologic și nici nu sunt date stocate pe el, ci reprezintă cheia pentru a deschide toate ușile și doar tu le poți debloca cu cele două parole pe care le folosești.

Până acum nimeni nu a reușit să spargă sistemul și dacă nu ai un computer cuantic nu o vei putea face. Dacă cineva chiar reușește să spargă sistemul, primește 30.000 de euro recompensă“, spune Anna Piperal.
Un alt punct important în dezvoltarea sistemului se leagă de faptul că este descentralizat. Nu există un server uriaș care să țină toate datele într-un singur loc. De asemenea, un cetățean își va introduce datele o singură dată, astfel încât nici firma de telecom, nici banca nu-i va mai cere adresa, datele din buletin etc,„ ci le va accesa direct de la registrul populației. ”Banca nu va vedea niciodată ce taxe și impozite plătesc, la fel cum nici fiscul nu va vedea rapoartele mele medicale“, explică Piperal.
”Orice cetățean poate verifica cine i-a accesat datele, astfel încât, dacă o autoritate nu a avut un motiv bine întemeiat pentru accesarea datelor tale, poate fi dată în judecată“, adaugă Kaspar Korjus, managing director al programului de e-residency.
Scopul final al sistemului este ca birocrația să fie zero. ”Dacă permisul de conducere mi-a expirat, trimite-mi unul reînnoit dacă ai toate datele necesare! Dacă tocmai ai născut, atunci spitalul să trimită datele necesare către autoritățile responsabile de asigurările sociale și fiscului astfel încât ei să calculeze beneficiile la care ai dreptul. Totul este posibil, dar este nevoie de sprijin din partea politicului“, povestește Piperal.
ARMA SECRETĂ A ESTONIEI
Foarte mulți americani l-au ales președinte pe Donald Trump deoarece doreau ca țara să fie condusă precum o afacere – să scape de cheltuielile inutile și să crească profitul. Același gând l-a avut și Estonia în urmă cu trei ani, când s-a propus schimbarea modelului de business al țării, îndepărtarea de modelul bazat exclusiv pe taxe și impozite. ”Companiile își pot schimba modelul de business oricând. De ce nu ar putea să o facă și o națiune?“, explică Kaspar Korjus ideea programului de e-residency.
Dacă implementarea noului model de business va fi de succes, atunci Estonia ar putea fi prima țară care să elimine taxele și impozitele, dacă se dorește acest lucru. Serviciul numit e-residency are o modalitate prin care orice om de pe planetă poate deveni cetățean digital al Estoniei, câștigând accesul la toate facilitățile pe care le are și un estonian.
Astfel, Estonia este prima țară din lume care să ofere o identitate digitală care le permite persoanelor să se autentifice și să semneze documente de oriunde de pe glob. în momentul de față există peste 20.000 de cetățeni digitali, iar obiectivul ambițios este de a ajunge la 10 milioane de cetățeni până în 2025. ”Atunci nu vom mai avem nevoie de taxe și impozite. Putem avea un model de business bazat doar pe abonamente, astfel încât venitul nostru ca țară să vină de la oameni din afara țării“, spune Korjus.

Majoritatea persoanelor care au decis să devină cetățeni digitali ai Estoniei sunt interesați să facă business (65%), iar până acum s-au înființat peste 3.500 de firme în în această țară, în trei ani; în total, în Estonia sunt active circa 60.000 de firme. ”în trei ani s-au înființat mai multe companii de către cetățeni digitali decât de estonieni“, explică Korjus. Dobândirea cetățeniei digitale presupune plata a unei taxe de 100 de euro, apoi plata unui abonament lunar (care poate ajunge până la 150 de euro, în funcție de serviciile utilizate). În schimb, cetățenii digitali au acces la servicii bancare estoniene, serviciile de înregistrare a unei companii, contabilitate, consultanță financiară și, cel mai important, acces la piața comună europeană ”O companie înființată de un cetățean digital aduce 4.000 de euro pe an economiei estoniene, potrivit calculelor noastre“, explică Kaspar Korjus, managing director al programului de e-residency.
Asta înseamnă că țara baltică câștigă 14 milioane de euro doar în acest fel. Păstrând proporția cetățenilor digitali care își deschid afaceri în Estonia și venitul pe care îl generează o companie acum, ar însemna că în 2025, dacă obiectivul de 10 milioane de oameni este îndeplinit, cetățenii digitali ar conduce 1,7 milioane de firme care ar genera venituri anuale de 7 miliarde de euro la bugetul țării, adică 33% din PIB-ul actual al Estoniei.
Dobândirea cetățeniei digitale este în special de interes pentru oamenii de afaceri din țări aflate în afara Uniunii Europene și care sunt interesați să vândă produsele sau serviciile pe piața comunitară. Așadar, antreprenori din Ucraina, Serbia sau Coreea de Sud devin cetățeni, apoi înființează o entitate legală în Estonia și au acces la piața comună a UE. ”După Brexit, cererile de cetățenie au crescut de zece ori pentru cei din Marea Britanie. Astfel, antreprenorul poate locui în continuare în Londra și să aibă o entitate prin care poate să facă afaceri în UE“, spune Kaspar Korjus.
Majoritatea persoanelor care aplică pentru cetățenie sunt bărbați (doar 12% femei) din țări precum Finlanda, Rusia sau Ucraina, iar 99% dintre ei sunt acceptați. Cei refuzați fie au probleme cu legea, fie sunt acuzați de spălare de bani sau de alte activități ilegale, susține Korjus.
Cei mai mulți dintre cei care aplică și-și deschid o companie în Estonia sunt freelanceri sau consultanți IT, iar majoritatea firmelor au unu-doi angajați. Cum reacționează țările? De ce ar fi de acord ca cetățenii lor să devină și cetățeni ai Estoniei, chiar și digitali? ”Un antreprenor care deschide o entitate legală aici are o piață de desfacere mai mare, deci compania din țara lui crește, angajează mai mulți oameni și-și plătește taxele și impozitele acolo. Nu vrem să furăm cetățenii altor țări, ci doar să le dăm unelte mai bune pentru a-și desfășura activitatea“, explică Kaspar Korjus.
El dă exemplu primarul din Seul, care promovează platforma estonienilor deoarece astfel antreprenorii coreeni pot vinde mai ușor în Uniunea Europeană. Bineînțeles, Estonia nu este singura țară care promovează societatea digitală; și Finlanda, Azerbaidjan sau insulele Feroe au implementat sisteme pentru plata taxelor online și alte astfel de servicii. De asemenea, Azerbaidjan sau Namibia au lansat programe de obținere a cetățeniei digitale, însă Estonia are un avantaj de trei ani. ”în viitor, am putea folosi diferite națiuni pentru servicii diferite“, conchide Korjus.
De obicei, inovația tehnologică are nevoie și de ajutorul autorităților pentru a se putea răspândi și pentru a putea fi implementată. De exemplu, inventarea automobilului: a fost nevoie de ajutorul autorităților pentru construcția drumurilor, pentru stabilirea regulilor de conducere, pentru ca oamenii să învețe să conducă, pentru realizarea unei societăți care să beneficieze de pe urma acestei tehnologii. Sistemul estonian poate fi replicat în mai multe țări, inclusiv în România, dar pentru realizarea unei societăți digitale este nevoie ca și autoritățile să fie deschise la această idee și să sprijine dezvoltarea acestui mediu.