Prima lună cu Ordonanța 114 pe masă: Bursa de la București a scăzut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara către clienți iar euro a atins maximul istoric

„Nu putem trăi izolați unii de alții. Nu poate exista un guvern închis în niște camere de unul singur și care să ia decizii care ne privesc pe toți”, spune Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders (RBL), o asociație care reunește o comunitate de antreprenori și manageri din România, în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută, ce a avut ca temă efectele economice ale OUG 114 după prima lună de la intrarea în vigoare, precum și modul în care antreprenorii văd proiectul de buget anunțat de guvern.

„OUG 114 este mărul discordiei și al problemelor cu care se confruntă mediul economic, dar și cel politic”, spune Dragoș Roșca.

Acțiunile guvernamentale luate în lipsa unui dialog cu mediul de business derutează antreprenorii și investitorii, care nu mai știu la ce costuri să se aștepte, ce anume ar putea să se întâmple și în ce formă. Astfel, OUG 114 pune sub stres mediul de afaceri românesc, care ia poziție și critică hibele ordonanței din decembrie 2018.

Analiștii consideră că noile modificări fiscale determină scăderea profitabilității și a veniturilor companiilor, scăderi care pot duce la oprirea sau îngreunarea investițiilor. De asemenea, și șeful Romgaz a ieșit public cu estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât și profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019.

Pe piața de capital, brokerii consideră că amânarea publicării bugetului a tras în jos bursa locală. Companiile listate la București au pierdut 12 miliarde de lei din capitalizare de la Ordonanța 114, echivalentul a 7,5%, ajungând astfel la 149 de miliarde de lei.

Reprezentanți ai companiilor au comparat ordonanța din decembrie cu alte ordonanțe pe care guvernul le-a introdus de-a lungul timpului și la care a renunțat în scurt timp sau nu au fost adoptate de Parlament tocmai pentru că au prezentat multe hibe. Taxa pe stâlp, acciza la carburant, split TVA-ul, transferul contribuțiilor de la angajator la angajat sunt doar câteva dintre măsurile menționate. Acele taxe mergeau către primării, care au constatat că duc lipsă de bani. Astfel, constituirea noului buget, de anul acesta, dă naștere la mari tensiuni în zona politică în ceea ce privește administrația publică locală.

Companiile românești, față în față cu OUG 14

Dragoș Petrescu, președinte și fondator City Grill și membru în boardul RBL, consideră că această ordonanță a fost marketată ca fiind o acțiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecție a companiilor străine, dar aceasta este o promovare falsă. Petrescu spune că, în realitate, companiile românești vor fi cel mai afectate, prin creșterea cheltuielilor de finanțare, dar și, în mod indirect, prin oprirea investițiilor.

Costurile suplimentare pe care le au companiile nu pot fi suportate de creșterea prețului serviciilor sau produselor. „Rațional, pentru bugetul pe 2019 avem trei puncte importante de creșteri de cost. Unul pleacă de la costul valutar, cu o incidență între 5% și 10% (costuri cu materii prime, costuri cu servicii, tot ce înseamnă import ș.a.). Apoi, costul cu resursa umană, între 10% și 15%, pe fondul creșterii bazei salariului minim pe economie. Trei, costurile cu energia, pe care noi le-am estimat între 20% și 30% pe tot anul”, spune antreprenorul, care menționează că nu ne mai putem gândi la investiții atât timp cât marja de profitabilitate este astăzi, cel puțin în prognoză, aproape de 0.

Fără 5G din cauza politicului

Primele reacții din partea companiilor de telecomunicații arată că acestea nu mai vor să participe la licitația privind tehnologia 5G, „pentru că nimeni nu poate să facă o investiție atât de mare atât timp cât nu știe care va fi cadrul legislativ clar pe următorii 10-15 ani”, spune Dragoș Roșca. Investițiile în fibră optică de acum 15-20 de ani fac ca România să fie astăzi extrem de competitivă în acest domeniu. Acele investiții au pus bazele unei industrii IT care la acest moment înseamnă aproape 10% din PIB-ul României. Dacă investiția în tehnologia 5G ar fi ratată pe fondul OUG 114, alte țări ar putea face acest pas înaintea noastră. „Ne vom trezi peste 4-5 ani că nu mai suntem acea destinație bună de investiții”, spune Dragoș Roșca.

Kilometri de autostrăzi, din nou în așteptare

Industria cimentului și a fier-betonului nu intră sub incidența ordonanței, fiind vorba despre materiale semifabricate, dar efectele acesteia se simt și în sectorul construcțiilor. Conform producătorilor de materiale de construcții și constructorilor, faptul că guvernul recunoaște sectorul construcțiilor ca sector de prioritate națională este o măsură binevenită.

Mihai Rohan, președintele patronatului din industria cimentului, CIROM, spune că 1 euro investit în construcții atrage în economia pe orizontală circa 3 euro. Este o măsură foarte binevenită, dar nu suficientă, spune acesta. „Din bugetul recent, studiile de fezabilitate pentru autostrada A7 nu s-au finalizat, autostrada A8, care a fost decisă de Parlament, nu s-a bugetat nici ea și suntem în urmă cu 400 de kilometri de cale ferată pentru anul 2017 față de angajamentele luate în cadrul UE”, spune Mihai Rohan.

„Stabilirea acelui plan de 80% din cifra de afaceri pe acele domenii CAEN, vreo 16 la număr, este arbitrară. Altă năzbâtie este stabilirea cifrei de afaceri lunar și cumulat la începutul anului. În ianuarie, februarie, martie, în sectorul construcțiilor nu prea există activitate”, spune Mihai Rohan, care a afirmat că o altă idee la care s-au gândit ar fi suspendarea aplicării Ordonanței 114 până anul viitor, timp în care se pot observa toate consecințele pe care le are o astfel de abordare.

Mai puține finanțări

În sectorul financiar-bancar, impactul major se resimte în rândul finanțărilor. Tiberiu Moisa, directorul general adjunct al Băncii Transilvania, spune că accesul la finanțare nu este constant, este foarte bun în zona de vârf și este foarte modest la bază, unde doar în ultimii trei ani Banca Transilvania a finanțat peste 50.000 de IMM-uri mici.

„Accesul la finanțare este dependent de profit și de capacitatea de dezvoltare a instituțiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii și, implicit, modul în care instituțiile financiare susțin economia și societatea românească. Dacă sectoarele transversale, care susțin toate celelalte sectoare pentru a crea valoare adăugată, își regândesc bugetele ca să poată susține financiar acest nivel excesiv de taxă, asta înseamnă mai puține investiții, fapt care atrage mai puțină valoare adăugată în întreg lanțul valoric din economie. Ce investim astăzi face diferența mâine, iar dacă sectoarele transversale nu pot investi doar ca să poată susține o taxă suplimentară, atunci avem o economie mincinoasă”, spune șeful adjunct al BT, care are convingerea că OUG 114 va avea în 2020 cu totul altă formă decât cum arată astăzi, pentru că este injustă în primul rând pentru economie și este contraproductivă.

Costuri mai mari cu factura de energie

La nivel energetic, în urma restrângerii veniturilor pe care companiile din energie le au pentru energia vândută consumatorilor casnici, efectul final este, cel mai probabil, creșterea prețurilor către consumatorii finali, dar și inflația. Dragoș Roșca spune că pentru companiile din servicii impactul va fi mai mic decât pentru companiile din producție.

Statul român a pierdut 1,16 miliarde de lei din capitalizarea companiilor din energie în 2018. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, unul din cei mai mari doi producători de gaze naturale din România și singurul controlat de stat, a făcut deja estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât și profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019, în ciuda unei estimări în creștere a producției de gaze.

Critici au existat și în ceea ce privește ordonanța de la nivel guvernamental prin care se translatează amenzile referitoare la acest subiect de la un cuantum între 2.000 și 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri, de 3-4-5%. Acest sistem de amendare este foarte restrâns la nivelul Uniunii Europene, domeniul concurenței fiind unul dintre puținele în care se aplică.

Creșterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei este o altă chestiune cu implicații majore (presiune pe costuri, pe prețuri) contestată de companii.
Reprezentanții businessului românesc spun că greva fiscală nu reprezintă o rezolvare și că se așteaptă la o comunicare mai eficientă cu guvernanții și la modificări favorabile ale Ordonanței 114.