Prima generație de corporatiști/mici antreprenori care au făcut ceva bani puși deoparte, dar care se apropie de pensie, încep să se întrebe dacă nu e mai bine să se protejeze de amenințarea vremurilor complicate și a războiului (și dacă câștigă rușii?!) punându-se la adăpost într-o altă țară, de exemplu Spania
Tot mai des aud în jurul meu – de la corporatiști, antreprenori mici și mijocii, executivi, bancheri, avocați, consultanți între 40-60 de ani – cum lumea începe să se intereseze să-și cumpere ceva în afară – apartament, casă – ca…
Tot mai des aud în jurul meu – de la corporatiști, antreprenori mici și mijocii, executivi, bancheri, avocați, consultanți între 40-60 de ani – cum lumea începe să se intereseze să-și cumpere ceva în afară – apartament, casă – ca o locuință de rezervă și chiar pentru pensie.
Pentru că nu sunt milionari în adevăratul sens al cuvântului, opțiunile sunt mai rezonabile, în top fiind Portugalia, dar acolo prețurile au crescut foarte mult în ultimii ani, Spania, Grecia, chiar Italia, și ar mai fi Franța, dar mai puțin.
Motivele sunt legate de amenințarea continuării războiului din Ucraina, vremea mai caldă decât în România, viața mai bună și – nu în ultimul rând – o parte dintre ei încep să se pregătească pentru ieșirea la pensie, când nu ar vrea să rămână de tot în România, mai ales dacă au și niște bani acumulați în timp.
Amenințarea războiului de la graniță, știrile care apar în fiecare zi, continuarea conflictului, amenințarea că americanii se retrag nu din Ucraina, ci din România aduc multe semne de întrebare, multe temeri și impulsionează căutarea de soluții.
Pentru cei care au câteva sute de mii de euro disponibile, dacă nu chiar un milion de euro, găsirea unei soluții de rezervă în caz că se întâmplă ceva în Ucraina iar rușii câștigă războiul (ceea ce înseamnă că România ar fi următoarea victimă), găsirea unui apartament în Spania, ca primă opțiune, mai ales în sudul acestei țări, a devenit o prioritate.
Această soluție nu a venit peste noapte, ci a început să fie picurată pe creier în ultimii 2-3 ani. Iar acum se trece la execuție.
Toată lumea are niște semne de întrebare, de îngrijorare privind evoluțiile geopolitice, faptul că suntem în NATO nu reprezintă o garanție supremă mai ales acum, când americanii pun la îndoială viitorul Alianței.
Așa că fiecare se uită în jur, în căutare de soluții, în caz că evoluțiile geopolitice ar fi total nefavorabile României. Iar în acest caz ar trebui să te pregătești din timp.
Al doilea motiv ține de vreme și de viața mai bună pe care ai putea să o găsești în altă parte, bineînțeles dacă ai banii necesari. Lumea vrea să muncească în continuare în România, să facă bani aici, pentru că „afară” n-ar putea să câștige ca aici, dar să aibă o variantă de rezervă, tot așa, dacă se întâmplă ceva.
Nimeni nu vrea să se ducă la muncă în afară în sensul primitiv al cuvântului, cum au plecat milioane de români în anii ‘90 și 2000, dar ideea este să stai acolo cu banii făcuți aici.
Pe măsură ce trec anii, lumea ar vrea să nu mai simtă în oase vremea rea din România și ar prefera să se protejeze iarna sau atunci când este vremea proastă în țară.
Plus că oamenii încep să resimtă aglomerația din orașele mari, unde, pe măsură ce se adună anii, traiul pare să fie tot mai greu, iar peste hotare ar fi o viață mult mai bună.
Al treilea motiv ține de apropierea ieșirii la pensie, borna care începe să se vadă la orizont. Inevitabil, toată lumea se îndreaptă spre pensie mai devreme sau mai târziu.
Iar unii ar prefera să-și petreacă anii de pensie poate în altă parte, unde viața este mai liniștită. Dar, bineînțeles, pentru asta trebuie să ai bani, trebuie să acumulezi capital de acum, dacă nu îl ai deja. Unii se gândesc să-și vândă apartamentele moștenite de la părinți și bunici, să mai pună niște bani și să-și cumpere apartament în afară, acolo unde este soare și sunt departe de război. Chiar am auzit de cazuri în care corporatiștii, 40 de ani plus, au cumpărat apartamente în Spania și și-au trimis deja părinții acolo.
Lumea de astăzi este mult mai cosmopolită, se gândește la alternative, vrea să nu piardă ceea ce a acumulat în ultimii 20 de ani și ar vrea să aibă o viață bună, dacă tot au muncit cât au muncit. Copiii lor cresc, și atunci își pun problema unde să-și petreacă timpul după retragerea din activitate.
Cu 1.500-2.000 de euro pe lună, ai putea să trăiești în Spania destul de bine și să nu fie nevoie să te apuci de muncă la 65 de ani.
Creșterea burselor din ultimii zece ani, bonusurile obținute în timp, aprecierea valorii proprietăților din România, piața de crypto au dus la niște acumulări destul de importante pentru unii corporatiști, care acum încearcă să-și pregătească viitorul. În România se pot face bani în continuare, dar viața este mai dură, iar rămânerea în țară cu orice preț nu mai este singura alternativă. Plus că nimeni nu știe ce se va întâmpla la nivel politic, nimeni nu știe ce se va întâmpla cu toate aceste acumulări care s-au făcut în ultimii 20 de ani, unii au devenit miliardari, alții milionari, alții au câteva sute de mii de euro în active imobiliare sau financiare.
Și brokerii de la noi încep să prezinte proprietăți din Spania, Grecia, Portugalia clienților români. Cu 250.000-350.000 de euro poți să găsești ceva absolut rezonabil.
Așa că este de urmărit acest trend care are în spate cele trei motive, dacă nu cumva or mai fi și altele.
Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.