Prima decizie din lume care îl face pe gigantul Google direct răspunzător pentru ce „spune" inteligența artificială: un tribunal din München i-a interzis, prin ordonanță provizorie, afirmațiile false din AI Overviews. „Sunt afirmațiile proprii ale Google", a stabilit instanța

◆ Tribunalul Regional München I (Landgericht München I) a emis o ordonanță provizorie prin care îi interzice Google să difuzeze, prin funcția AI Overviews, afirmații false despre două edituri din München – pe care inteligența artificială le legase de înșelătorii și practici de afaceri dubioase ce nu apăreau în niciuna dintre sursele citate. ◆ Decizia (dosar 26 O 869/26, pronunțată la 28 mai 2026) este considerată prima de acest fel din lume: instanța tratează rezumatul generat de AI drept conținut propriu al Google, nu o simplă listă de rezultate, și îl face răspunzător direct. ◆ Privilegiul de răspundere limitată de care beneficiază motoarele de căutare nu se aplică la AI Overviews, a decis instanța, iar apărarea Google – că utilizatorii pot verifica singuri sursele și „știu să nu se încreadă orbește în AI” – a fost respinsă.

Până acum, motoarele de căutare au fost, în general, protejate juridic de ceea ce afișează: ele doar fac vizibil conținutul altora. Inteligența artificială (AI) schimbă acest echilibru. Un tribunal din München a decis, pentru prima dată la nivel global, că gigantul american Google răspunde direct pentru afirmațiile false produse de funcția sa AI Overviews – rezumatele generate automat care apar în fruntea listei rezultatelor de căutare -, pentru că acestea sunt, în ochii instanței, cuvintele Google, nu ale surselor citate. Decizia este deocamdată provizorie, dar deschide un front nou pentru toți furnizorii de AI.

„«Rezumatul cu AI» reprezintă o afirmație proprie a pârâtei, formulată de inteligența artificială pe care ea însăși o oferă utilizatorilor”, se arată în hotărârea Tribunalului Regional München I. Potrivit instanței, rezultatele căutării nu mai sunt simple linkuri, ci sunt rezumate și prezentate „cu propriile cuvinte și după propria structură” ale AI-ului, care creează astfel „afirmații proprii, ce depășesc rezultatele individuale ale căutării” – pe care doar Google le poate verifica.

Ce a decis instanța

Prin ordonanța provizorie (în germană, „einstweilige Verfügung”) din dosarul 26 O 869/26, instanța a interzis Google să mai răspândească afirmațiile contestate și l-a calificat drept răspunzător direct – nu doar intermediar. Argumentul central: spre deosebire de un motor de căutare clasic, care trimite la site-uri externe, AI Overview generează afirmații proprii, combinând și interpretând conținut de pe surse diferite. „Întrucât pârâta a introdus ea însăși inteligența artificială și o oferă utilizatorilor, trebuie să i se impute și rezultatele acesteia – căci numai ea are influență asupra ofertei AI și asupra algoritmilor cu care operează AI-ul”, se arată în motivare.

Pe cale de consecință, instanța a stabilit că jurisprudența Curții Federale de Justiție (BGH), care acordă motoarelor de căutare și funcției de autocompletare o răspundere limitată, nu se aplică la AI Overviews. Google nu se poate prevala nici de protecția de „furnizor de servicii de hosting” din Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA), nici de procedura standard de notificare și retragere.

Instanța a mers mai departe: a apreciat că un conținut generat de AI beneficiază de o protecție mai slabă a liberei exprimări, fiindcă opinia exprimată este generată de o inteligență artificială și „nu este expresia unei convingeri dobândite a persoanelor care se exprimă, ci rezultatul unui algoritm”.

Mai mult, „oferirea unei căutări asistate de AI este, înainte de toate, o expresie a activității comerciale a pârâtei și, cel mult în mod secundar, o expresie a interesului de a-și exprima liber opinia”, a reținut instanța, subliniind că, acolo unde se sprijină pe fapte neadevărate, o astfel de opinie „merită cu atât mai puțină protecție”. Google suportă 80% din cheltuielile de judecată, iar cele două reclamante câte 10%.

Cazul: două edituri și conexiuni care nu existau în surse

Litigiul a pornit de la două edituri din München, reprezentate de casa de avocatură Lausen, care s-au plâns că funcția AI Overview le asocia, pentru anumite căutări, cu înșelătorii și practici de afaceri necinstite. Potrivit instanței, AI-ul amesteca informații despre alte firme, realmente neserioase, cu reclamantele și trăgea concluzii care nu apăreau în niciuna dintre sursele citate.

Rezumatul deschidea cu o confirmare categorică a întrebării – în original, „Da, [editura reclamantă] este cunoscută pentru practici de afaceri necinstite…” -, urmată de o structură proprie: un rezumat introductiv, o listă cu „Caracteristicile presupusei înșelătorii” și o secțiune de recomandări, „Ce puteți face”.

„Mai presus de toate, «Rezumatul cu AI» conține afirmații care nu se regăsesc deloc în rezultatele căutării”, a reținut instanța – niciunul dintre linkurile afișate nu stabilea legătura dintre reclamante și firmele dubioase. Editurile au trimis o notificare de încetare, însă Google nu a reacționat corespunzător, arată hotărârea.

Apărarea Google, respinsă. Instanța a făcut o paralelă cu dreptul presei, unde un editor răspunde pentru un titlu sau un fragment care se înțelege independent, chiar dacă cititorul nu deschide articolul întreg.

În proces, Google a susținut că utilizatorii pot verifica singuri sursele citate pentru a vedea dacă rezumatul este corect și că, în general, aceștia „știu că informațiile generate cu AI nu ar trebui crezute orbește”.
Instanța a respins argumentul: posibilitatea de a infirma o afirmație prin cercetări suplimentare nu „scutește de regulă de răspundere pentru acea afirmație”, iar rezumatul era „de sine stătător”, cu un conținut care se înțelege singur.
Instanța a făcut o paralelă cu dreptul presei, unde un editor răspunde pentru un titlu sau un fragment care se înțelege independent, chiar dacă cititorul nu deschide articolul întreg. Textul hotărârii este explicit: „[…] posibilitatea ca o afirmație să fie infirmată prin cercetări suplimentare nu scutește, de regulă, de răspunderea pentru acea afirmație.

Acest lucru este recunoscut în cazul cititorilor grăbiți, așa-numiții «cititori de primă pagină», atunci și în măsura în care afirmația este, și fără o lectură suplimentară, de sine stătătoare și completă; la fel, în cazul teaserelor inteligibile prin ele însele de pe o pagină de internet sau o aplicație.

Aceleași considerații trebuie să se aplice și «Rezumatului cu AI»: și acesta este inteligibil prin el însuși, conține o afirmație de sine stătătoare, cu un conținut inteligibil în mod independent și fără niciun indiciu privind alte posibilități de interpretare sau privind nesiguranța conținutului, astfel încât utilizatorii nu au, de regulă, niciun motiv să verifice suplimentar răspunsul afișat”, se arată în motivarea instanței. De altfel, studiile arată că utilizatorii aproape niciodată nu apasă pe sursele din spatele rezumatelor AI – un studiu Pew citat în context (nu în hotărâre) indică o rată de circa 1%.

Decizia trebuie totuși tratată cu prudență: este o măsură provizorie, pronunțată în primă instanță de un singur tribunal regional, fără acordarea de daune, și care poate fi atacată. Presa germană se așteaptă ca Google să formuleze apel, iar raționamentul instanței nu a fost încă testat în căile de atac. Compania nu a comentat public hotărârea.

Raționamentul – operatorul răspunde pentru afirmațiile pe care AI-ul le „inventează” și care nu se regăsesc în nicio sursă – ar putea fi preluat și în alte jurisdicții și extins la alți furnizori de răspunsuri generate de AI, de la ChatGPT la Claude sau Perplexity.

Contextul tehnic alimentează discuția: potrivit unei analize a startup-ului Oumi pentru New York Times, AI Overviews bazate pe modelul Gemini 3 ar oferi răspunsuri corecte în circa 91% din cazuri – suficient pentru uzul curent, dar, la scara Google, asta înseamnă milioane de răspunsuri greșite. Aceeași analiză susține că 56% dintre răspunsurile corecte nu pot fi confirmate prin sursele citate.