În prima apariție după ce a plecat din funcția de Cancelar, Merkel își apără poziția față de Rusia din timpul celor 16 ani de mandat: "Nu am nimic pentru care să îmi cer scuze". Ea s-a opus aderării Ucrainei la NATO în 2008

Fostul cancelar german Angela Merkel și-a apărat modul în care l-a tratat pe Vladimir Putin, în primul său interviu important de la plecarea din funcție, scrie BBC. 

Ea a declarat că nu are “nimic pentru care să își ceară scuze” în legătură cu răspunsul său la anexarea Crimeei de către Rusia din Ucraina în 2014, când a susținut sancțiunile.

De asemenea, ea și-a apărat opoziția sa din timpul mandatului față de aderarea Ucrainei la NATO.

Merkel a fost acuzată că a lăsat Germania vulnerabilă prin faptul că a urmărit relații cu Rusia bazate pe afaceri.

Gazoductul Nord Stream 2, care urma să transporte gazele naturale rusești direct în Germania, a fost construit în timp ce ea era cancelar și a fost suspendat doar de succesorul ei, cancelarul Olaf Scholz, cu puțin timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina la 24 februarie.

Sub presiunea de a impune noi sancțiuni stricte din cauza invaziei, Germania se străduiește să își reducă dependența de energia rusă fără a-și afecta propria economie.

Dar Merkel a declarat că Europa și Rusia sunt vecini care nu se pot ignora reciproc. “Trebuie să găsim o modalitate de a coexista în ciuda tuturor diferențelor noastre”, a spus ea.

Invazia a fost “nu doar inacceptabilă, ci și o greșeală majoră din partea Rusiei”, a declarat ea în fața jurnalistului și scriitorului german Alexander Osang într-un interviu televizat de postul de televiziune ARD.

“Dacă începem să ne întoarcem în secolele trecute și să ne certăm pentru ce bucățică de teritoriu ar trebui să aparțină cui, atunci vom avea doar război”, a spus ea. “Aceasta nu este o opțiune în niciun caz”.

Ea a apărat sancțiunile impuse Rusiei ca răspuns la anexarea Crimeei și rolul Germaniei în menținerea procesului de pace de la Minsk, care a fost menit să pună capăt luptelor din estul Ucrainei în 2014-15.

Procesul de pace, a susținut ea, a permis Ucrainei să aibă timp să se dezvolte ca națiune și să își consolideze armata.

“Nu trebuie să mă învinovățesc că nu m-am străduit suficient”, a spus ea. “Nu văd că trebuie să spun “asta a fost greșit” și de aceea nu am de ce să îmi cer scuze”.”

Ea s-a opus aderării Ucrainei la NATO în 2008, a spus ea, pentru că a vrut să prevină o escaladare cu Rusia și pentru că Ucraina însăși nu era pregătită. “Aceea nu era Ucraina pe care o cunoaștem astăzi”, a spus ea. “Țara nu era stabilă, era măcinată de corupție”.