Prieteniile rentabile ale premierului

Revista Panorama se ocupa de rolul pe care l-a avut si il are „politica prieteniei“ in faptul ca o multime de companii italiene obtin contracte importante in strainatate. Nu incape indoiala ca firmele italiene sunt in masura sa capete contracte gratie calitatii serviciilor si a produselor pe care le ofera. Si totusi, nu poate fi trecut cu vederea faptul ca unele din aceste contracte au fost incheiate dupa vizite facute de premierul Silvio Berlusconi in tarile respective sau ca efect al lobby-ului sustinut promovat de ambasadele Italiei ori de reprezentanti ai guvernului de la Roma. 

Strategia „politicii prieteniei“ a fost conceputa de consilierul diplomatic al premierului Berlusconi, Giovanni Castellaneta, insa de partea tactica se ocupa in primul rand insusi prim-ministrul. Toamna trecuta, la zece zile dupa vizita lui Berlusconi in Slovacia, compania energetica Enel a castigat licitatia pentru privatizarea furnizorului local de electricitate Slovenske Elektrarne. Operatorul italian de telefonie mobila TIM si constructorul Astaldi (care a obtinut si in Romania contracte de infrastructura – n.red.) au reusit ca prin farmec sa scape de toate obstacolele birocra-tice de care se impiedicau pe piata turceasca, dupa ce Berlusconi s-a intalnit cu omologul sau turc Recep Tayyip Erdogan, pe care l-a asigurat de deplina sustinere de catre Roma a aderarii Turciei la Uniunea Europeana. 

Prietenia personala a prim-ministrului italian cu presedintele rus Vladimir Putin a facut posibile mai multe proiecte comune intre grupul petrolier Eni si Gazprom, intre care constructia unui gazoduct pe teritoriul rusesc. Si tot relatiile bune ale lui Berlusconi cu sefi de state si de guverne din Orientul Apropiat, Balcani si Europa de Est, sustine Panorama, au facilitat expansiunea firmelor italiene pe aceste piete.