Previziuni pentru 2025 într-un domeniu care dă peste cap orice estimare: Care sunt evenimentele care ar putea ține anul viitor capul de afiș în energie?

Revenirea la piața liberă a energiei din primăvara anului viitor, proces care este și acum neclar, punerea în funcțiune a centralei Romgaz de la Iernut, investițiile în energia verde sunt câteva dintre certitudinile anului 2025 pentru sectorul energetic local. Restul? Cu tranzacții pe final de an și cu o geopolitică mai complicată ca niciodată, energie rămâne un sector care arată că totul se joacă. Ce este foarte interesant în piața de energie este faptul că ieșirea din scenă a jucătorilor europeni de talia Enel sau E.ON este înlocuită venirea unor jucători regionali. Regiunea strânge rândurile, marile companii mobilizează fondurile fie spre piețele lor, fie pe alte teritorii care promit randamente mai bune. Este momentul oportun ca România să arate că dincolo de strategii în care se autoproclamează hub energetic, chiar are puterea de a fi un actor regional. Resursele cu siguranță le are.

1. A avea sau a nu avea o piață liberă în energie?

“Cu plafon sau fără plafon, după 1 aprilie 2025? Un răspuns greu de anticipat”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă, într-un comunicat emis azi. Întrebarea este fără răspuns, sunt multe variante de lucru, inclusiv prelungirea perioadei de plafonare, dar felul în care piața va reveni la forma ei normală de funcționare sau nu, rămâne unul dintre cele mai așteptate evenimente în energie pentru 2025.

1. Anul investițiilor?

Punerea în funcțiune a Unității 1 de la Cernavodă în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcată de primul val de energie verde și începerea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile în funcțiune de proiecte de producere a energiei. Anul viitor însă, pornind strict de la anunțurile oficiale de puneri în funcțiune și de la datele ANRE privind proiectele foarte avansate de energie verde, România ar putea vedea 2.854 MW noi. Cu această capacitate, 2025 devine cel mai bun an pentru puneri în funcțiune din ultimii 30 de ani. Capacitatea menționată este formată din finalizarea centralei pe gaze de la Iernut, un proiect al Romgaz care va aduce 430 MW în sistem, restul fiind capacitatea proiectelor de energie eoliană și solară care au toate avizele necesare.

1. Încă un an bun pentru prosumatori

Fondurile puse la dispoziția consumatorilor pentru montarea de panouri fotovoltaice prin programul Casa verde și PNRR sunt acoperitoare pentru cca. 128.000 de prosumatori în anul 2025. Astfel numărul total al prosumatorilor ar ajunge la cca 300.000 prosumatori cu o putere instalata de cca 2.900 MW, estimează AIE.

1. Niciun an fără tranzacții

Bursa zvonurilor din piața de energie nu este pe minus niciodată. Dacă finalul acestui an a adus anunțul supriză prin care nemții de la E.ON au vândut compania de furnizare a energiei E.ON Energie România către ungurii de la MVM, tranzacție încă în analiză, anul 2025 se anunță la fel de interesant. Informațiile pe surse arată că sunt intenții din partea investitorilor de a trece și la vânzarea de active cum este cazul din zona de distribuție. Dacă aceste informații încă intră la categoria de zvonuri, cert este că în 2025 se vor semna noi acorduri de preluare pentru proiectele eoliene și solare care au toate actele în regulă. Un alt lucru interesant de urmărit în piața de energie este faptul că ieșirea din scenă a jucătorilor europeni de talia Enel sau E.ON este înlocuită venirea unor jucători regionali. Regiunea strânge rândurile, marile companii mobilizează fondurile fie spre piețele lor, fie pe alte teritorii care promit randamente mai bune. Este momentul oportun ca România să arate că dincolo de strategii în care se autoproclamează hub energetic, chiar are puterea de a fi un actor regional. Resursele cu siguranță le are.

1. Toți ochii pe Marea Neagră

Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră va ajunge la etapa de șantier, iar anul 2025 presupune o mobilizare masivă de forțe astfel încât obiectivul de a avea primul gaz nou la țărm în 2027 să fie atins. În acest proiect, o investiție estimată la 4 miliarde de euro, sunt implicați OMV Petrom și Romgaz, cu participații egale, calitatea de operator revenindu-i OMV Petrom. În total, Neptun Deep ascunde 100 de miliarde de metri cubi de gaze de cea mai bună calitate.

1. Sistemul de taxare, mereu surprinzător

Finalul de an le-a dat investitorilor fiori reci nu numai din cauza scăderii temperaturilor, dar și pe fondul instabilității din zona de taxare. Astfel, a fost pusă din nou pe masă taxa pe stâlp. Dacă inițial nivelul care ar urma să se aplice valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior era de 1,5%, în urma reacțiilor puternice, procentul ar urma să scadă la 1% iar negocierile se vor purta pentru următoarele 90 de zile.

1. Noile forme ale energiei

Tot în anul 2025 urmează să fie finalizate studiile, inclusiv standardele de siguranță, neproliferare și de securitate cibernetică și informatică pentru proiectul nuclear SMR Doicești, care ar trebui să permită o analiză a posibilității de amplasare a SMR în această zonă dar și estimare actualizată a costurilor pentru proiect, dar și toate analizele de siguranță și securitate nucleară aferente proiectului, necesare pentru decizia finală de investiție. În funcție de concluziile studiului, se vor putea stabili direcțiile energetice viitoare ale României, se mai arată în comunicatul AIE. Dar România are mai multe piste de urmărit pe calea tranziției energetice, cum ar fi promovarea investițiilor în producția de baterii sau atragerea proiectelor privind construcția pompelor de căldură.

1. 2025, anul stocării?

După un început timid în 2024, anul viitor ar trebui să aducă o concentrare a eforturilor investiționale în direcția stocării de energie, o verigă necesară în vederea integrării a cât mai multor proiecte de energie regenerabilă în condiții de siguranță pentru sistemul energetic. Partea cu adevărat bună pentru România în acest domeniu este faptul că are deja un producător aici, Prime Batteries. Important este și anunțul din noiembrie, anul acesta, care arată încă o dată potențialul pe care România îl are în acest domeniu. Astfel, compania Sinteza SA din Oradea, o compa­nie activă în industria chimică, va construi o fabrică de baterii de sto­care pe termen lung de 50 mil. euro, după ce a semnat un acord cu americanii de la Lockheed Martin.

1. Ultima sută de metri pentru U1

Retehnologizarea U1 de la Cernavodă, reactor care a fost pus în funcțiune în 1996 și care este o componentă cheie a sistemului de producție național, cu o pondere de 10%, ar trebui să intre într-un proces obligatoriu de retehnologizare în 2027. Acesta este unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, la finalizarea lucrărilor durata de viață a unității urmănd să fie extinsă cu 30 ani. Practic, este ca și cum România ar avea un reactor nou la Cernavodă. Investițiile se ridică la 1,9 mld. euro, contractul de EPC a fost semnat ceremonios, iar pe 22 ianuarie AGA Nuclearelectrica are ultimul cuvânt de spus. Mai departe, ar trebui demarată această investiție esențială pentru alimentarea cu energie a României.

1. Noi licitații CfD, cursa pentru fondurile europene

Anul acesta s-a încheiat cu prima lictații de Contracte pentru Diferență, noua schemă de ajutor de stat pe care România o pune la dispoziția investitorilor în energia verde. Partea a doua urmează la anul, schema fiind de fapt cea care leagă proiectele de investiții de banii băncilor. Atragerea fondurilor europene va fi în continuare una dintre cele mai importante curse pentru România, în toate domeniile. De asemenea, emisiunea de obligațiuni a Romgaz de anul acesta, un succes prin care compania a atras 500 de milioane de euro pentru Neptun Deep, ar putea fi replicată de alte companii. Electrica deja și-a anunțat intenția în acest sens. Dar dincolo de planurile de acum, 2025 vine cu multă instabilitate și cu un sentiment de precauție din partea investitorilor care va dura cel mai probabil până la alegerile de anul viitor. Peste acest lucru se suprapune și situația dificilă din punct de vedere economic a României, forțată la introducerea de noi taxe pentru a acoperi deficitele.