Previziuni 2026. Mesaj pentru 2026 de la bancherii României: Ce previziuni au pentru acest an șefii băncilor mari din România – cum vor merge economia și bankingul?

Șefii băncilor mari se declară încrezători în potențialul de revenire al economiei românești, mizând printre altele pe volumul mare de fonduri europene care ar putea să fie absorbite în 2026, sperând că vom putea gestiona și vom depăși cu bine și această perioadă, așa cum am trecut și prin alte situații dificile, excepționale.

Liderii din banking privesc cu încredere anul 2026, menținându-și un optimism temperat, conștienți însă de provocările care se conturează la orizont și de incertitudinile de tot felul, ce vor face din 2026 un an complicat. „2026 va fi provocator pentru businessul românesc, un test pentru economia românească”, „Incertitudinea economică va continua”, „2026 se anunță cu multe provocări, de la incertitudini în plan economic, la nivel global, până la nevoia de continuare a reformelor”, „Anul 2026 va continua să fie un an de ajustare și consolidare fiscală, deci unul complicat”, „Provocările perioadei următoare, pe lângă cele macroeconomice globale, sunt cele legate de impactul măsurilor de reducere a deficitului bugetar, respectiv cât de mult va fi afectată creșterea economică”, „Ne putem aștepta la un an din care nu vor lipsi provocările”, „Anul 2026 se conturează ca o perioadă de reașezare pentru economia României”. 

Acestea sunt câteva mesaje privind anul 2026 transmise de șefii de bănci mari pentru suplimentul aniversar ZF 27 de ani. Dar, înainte de a vedea previziunile despre cum va să fie anul 2026, să aruncăm o privire asupra anului trecut. Deci cum a fost anul 2025? Anul trecut am avut frânare a economiei, inflație persistentă, după creșterile de taxe, dobânzi ridicate, încetinire a creditării și deficite tot mari. Economia României a înregistrat în primele nouă luni din 2025 o creștere economică mai mică de 1%, iar creditarea a încetinit. Concret, creșterea PIB a fost de doar 0,8% pe serie brută față de 9 luni/2024. Iar creditul privat, cea mai importantă sursă de finanțare a economiei, a continuat să crească în anul 2025, însă nu foarte rapid, din cauza dobânzilor mari. Ritmul mediu anual de creștere al creditului privat a fost de 8,8% în perioada ianuarie-septembrie 2025, ultimele luni aducând, însă, o încetinire a apetitului pentru împrumuturi. A doua parte a anului 2025 a adus creșterea inflației spre 10%, ca urmare a creșterii TVA și a accizelor, precum și după scumpirea energiei electrice,  astfel că dobânzile au rămas mari, BNR menținând rata-cheie la 6,5% tot anul, în timp ce creditarea și economia au mers cu frâna trasă.

Cât despre cursul valutar, acesta a depășit anul trecut pragul de 5 lei/euro, urcând la un maxim istoric de peste 5,12 lei/euro la începutul lunii mai din 2025, în contextul turbulențelor politice legate de alegerile prezidențiale, dar apoi a mai scăzut, spre final de an oscilând în jurul a 5,09 lei/euro, cu circa 2,5% peste nivelul de la final de 2024. Iar deficitul bugetar a ajuns în noiembrie 2025 la 6,4% din PIB, în ușoară scădere de la nivelul de 7,15% din PIB din 2024, pentru 2026 ținta de deficit bugetar fiind între 6% și 6,5% din PIB, după cum au anunțat oficialii guvernamentali. Vedem că, deocamdată, nu suntem într-o criză economică și financiară, dar economia a frânat, și există o serie de întrebări legate de ce măsuri, inclusiv fiscale, vor mai fi adoptate de Executiv, dacă vor fi ajustate și cheltuielile bugetare (când?/cum? cât de mult?), dacă vor mai fi majorate impozitele, dacă va scăpa România de recesiune, dacă vom avea o aterizare dură (hard landing – engl.) sau o aterizare ceva mai blândă a economiei sau, dimpotrivă, o revigorare a economiei cu ajutorul fondurilor europene.

Pentru anul 2026, prognozele unor bănci indică un început de redresare a economiei, creșterea PIB urmând să ajungă în jurul a 1,5%-2%, peste nivelul din 2025, inflația ar urma să scadă, ducând la diminuarea dobânzilor, în timp ce și deficitul bugetar se va ajusta mai vizibil, semnalele favorabile fiind așteptate în special pentru a doua jumătate a anului. Este esențial să rezolvăm și problema fiscală, să reducem deficitul bugetar, pentru a atrage investitori și a crea predictibilitate, susțin liderii din banking. Dar ajustarea fiscală duce la încetinirea economiei, temperând consumul și investițiile. Astfel că sunt necesare și măsuri de stimulare a creșterii PIB. Bancherii speră că noua etapă a reformei în care vom intra în 2026 va depăși logica majorărilor de taxe și se va concentra pe disciplină fiscală, digitalizarea serviciilor publice, investiții strategice și instituții eficiente, și va exista și o concentrare mai puternică pe competitivitate și productivitate. Cert este că perioada actuală aduce provocări macroecoeconomice și geopolitice de tot felul. În pofida acestui context turbulent, liderii din banking susțin că au în continuare motive de încredere în România, în sistemul bancar și în băncile pe care le conduc.

Șefii băncilor mari se declară încrezători în potențialul de revenire al economiei românești, mizând printre altele pe volumul mare de fonduri europene care ar putea să fie absorbite în 2026, sperând că vom putea gestiona și vom depăși cu bine și această perioadă, așa cum am trecut și prin alte situații dificile, excepționale. Relansarea investițiilor, inovație, adaptarea rapidă la noile tehnologii pot contribui, de asemenea, la redresarea economiei României. Aruncând o privire retrospectivă ne amintim că România a trecut prin crize financiare, pandemie, cu o serie de restricții, război la graniță, criză energetică, inflație, creștere a dobânzilor și a ratelor bancare; au fost ani dificili, plini de provocări, cu volatilitate a piețelor financiare, cu accelerare a digitalizării, cu schimbări de paradigme, ani de adaptare și reinventare, plini de lecții, ani de decizii strategice legate de riscuri, ani de relaxare cantitativă, urmată apoi de înăsprirea politicilor monetare. Au fost ani care au testat reziliența unor businessuri și până la urmă au fost ani de stres test pentru întreaga economie și pentru sistemul bancar. Privind în viitor, cert este că nu vor lipsi nici de această dată provocările, dar nici oportunitățile. Și, cu încredere, vom trece cu bine și peste această perioadă, așa cum am trecut prin toate situațiile în ultimele decenii, iar economia României va depăși cu succes provocările actuale, după cum speră șefii de bănci mari. Importante sunt, însă, și stabilitatea politică și pacea socială.

Lecțiile învățate în crizele precedente au modelat comportamentele atât pe segmentul retail, cât și în cazul companiilor. Reziliență, agilitate și adaptabilitate, capacitate de anticipare, prudență sunt câteva dintre lecțiile învățate în trecut, care rămân valabile și pentru viitor într-o lume în care crizele interconectate au devenit noua normalitate, după cum susțin unii șefi de bănci mari, amintind că mediul privat a învățat deja să opereze într-un mediu economic incert, iar companiile românești au învățat să fie mai agile. Important este să urmărești  tendințele, să anticipezi șocurile și să ai curajul să investești atunci când alții ezită, după cum dau sfaturi liderii din banking. Un atu al României este sectorul bancar, care este sănătos și rezilient, important fiind să crediteze mai mult companiile, economia. Sistemul bancar românesc traversează în continuare o perioadă favorabilă din perspectiva principalilor indicatori financiari și prudențiali, având indicatori de solvabilitate, profitabilitate și structură a bilanțului mai buni decât media europeană și care sunt plasați, totodată, în cele mai bune intervale de prudență stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE). Băncile par să o ducă bine și în vremuri grele, acomodându-se la noua realitate. Profit mare în banking, de 11,6 mld. lei după 9 luni/2025, active ajunse la vârfuri istorice, de peste 900 mld. lei, dobânzi mari din cauza inflației persistente, solvabilitate și lichiditate la cote ridicate, încetinire a creditării, continuare a consolidării, restructurării și digitalizării băncilor, și nivel încă scăzut al ratei NPL, sub 3%, sunt câteva dintre caracteristicile bankingului românesc în 2025. Liderii din banking susțin că în 2026 vor continua investițiile, inclusiv în digitalizare, pentru transformare tehnologică, urmărind în același timp disciplina bugetară și controlul cheltuielilor. Și dau asigurări, totodată, că vor continua să finanțeze economia românească, oferind soluții financiare adaptate nevoilor. Rămâne de văzut cum va performa bankingul și economia României în acest an. În mod cert, există loc de creștere atât pentru economie, cât și pentru sectorul bancar, în general, și pentru fiecare bancă în parte.    

Ömer TETIK

CEO al Bancii Transilvania

2026

Va fi provocator pentru businessul românesc, un test pentru economia românească, având în vedere că motoarele clasice precum consumul, creditarea, imobiliarele și investițiile publice – care se reflectă în bunăstarea generală, susținută de mărirea salarială din sectorul public și privat – nu mai pot susține singure creșterea. Incertitudinea economică va continua, vedem un posibil declin al numărului de companii, scumpiri și o inflație încă ridicată dar cu o posibilă recuperare – chiar dacă modestă – în a doua parte a anului. Întrevedem, de asemenea, o revenire a apetitului instituțional, ceea ce încurajează investițiile și crearea de noi locuri de muncă.

Cum va fi pentru Banca Transilvania? Continuăm să ne adaptăm contextului și vom urmări disciplina bugetară, inclusiv prin controlul mai strict al cheltuielilor. În continuare planificăm să creștem semnificativ peste media pieței, să ne consolidăm în segmentele și geografiile tradiționale pentru noi, însă ne vom uităm mult mai focusat și la zonele din țară unde avem cote de piață sub media băncii – acesta fiind un posibil motor de creștere. În România există potențial mare de creștere pentru că gradul de bancarizare este în continuare redus comparativ cu Europa, atât dacă ne uităm la activele bancare în PIB, cât și la media activelor bancare per locuitor. Există loc de creștere atât pentru sectorul bancar, în general, iar noi vom crește peste medie și în cadrul sectorului.  În plus, pentru că Grupul Banca Transilvania este singurul grup financiar din România integrat atât vertical (toate serviciile bancare), cât și orizontal (toate serviciile complementare bankingului), avem loc pentru creșterea sinergiilor și consolidare.

Sergiu MANEA

CEO al BCR

2026 

Privesc 2026 ca pe un moment important pentru România, anul în care putem trece de la creștere la relevanță, de la potențial la performanță. Un an în care colaborarea devine normalitate, un an în care intrăm într-o nouă etapă a reformei, una care depășește logica majorărilor de taxe și se concentrează pe disciplină fiscală, digitalizarea serviciilor publice, investiții strategice și instituții eficiente. Un an în care vorbim mai mult despre pașii pe care îi facem pentru aderarea la OCDE, despre listarea companiilor românești la bursă, dar și despre creșterea economică bazată pe macrostabilitate, capital, forță de muncă calificată și productivitate.

Pentru BCR, 2026 va rămâne un an dedicat impactului și prosperității în comunități. În ultimii șapte ani, aproape am triplat volumul finanțărilor noi corporate, iar peste jumătate dintre aceste credite au fost destinate investițiilor. Vom continua să evoluăm în rolul de finanțator al economiei românești, să fim parteneri pentru antreprenori și să susținem companiile, indiferent de dimensiune, în dezvoltarea unor planuri de afaceri sustenabile, orientate spre creștere și reziliență pe termen lung. Vedem investiții solide în reindustrializare, în construcții, mai ales în companiile care dezvoltă infrastructură, dar și în sectoare strategice precum automotive, energie, sănătate, agribusiness, apărare și IT. Aceste domenii reprezintă coloana vertebrală a economiei și vor defini ritmul de dezvoltare al României în următorul deceniu.

Mai departe, continuăm să credem că educația și investițiile în capitalul uman sunt cele care vor face diferența pentru viitorul României. Un astfel de proiect este și ZBOR, cel mai amplu ecosistem dedicat tinerilor, cu huburi deja deschise în nouă orașe: Constanța, Iași, Brașov, Ploiești, Târgu Jiu, Cluj, Baia Mare, Vaslui și Timișoara. Până la finalul lui 2026, ne propunem să ajungem la 20 de huburi active. Pentru BCR, ZBOR este declarația de încredere în tinerii din ziua de azi și în capacitatea lor de a construi un viitor mai bun pentru România, în România.

Bogdan NEACȘU

CEO al CEC Bank

2026

Dezvoltarea businessului românesc în anul 2026 va depinde foarte mult de modul în care companiile și persoanele fizice vor avea reziliență față de măsurile guvernamentale de reducere a deficitului bugetar. Avem încredere că vom trece cu bine și peste această perioadă, așa cum am trecut prin toate situațiile în ultimele decenii, de la crize financiare, la pandemie sau situații de conflict din regiune, care nu ne-au îndepărtat deloc de planurile noastre de dezvoltare, ci chiar ne-au intensificat proiectele de investiții și eficientizare.

În 2026, CEC Bank va fi în continuare “banca românilor” și va face ceea ce face de generații: va fi alături de economia locală și de comunități și le va susține să crească.

Zdenek ROMANEK

Raiffeisen Bank România

2026

Se anunță cu multe provocări, de la incertitudini în plan economic, la nivel global, până la nevoia de continuare a reformelor. Totuși, îmi mențin optimismul. Prin continuarea investițiilor, adoptarea de noi tehnologii și încurajarea inovației, companiile românești vor putea valorifica noi oportunități în 2026 și în anii următori.

În Raiffeisen Bank, suntem pe deplin pregătiți să îi ajutăm pe români să construiască un viitor financiar mai stabil. Vom continua să facem ceea ce știm cel mai bine: să ne susținem clienții să-și gestioneze mai eficient finanțele personale. Obiectivul nostru este să fim partenerul de încredere, la care aceștia să apeleze pentru sfaturi financiare inteligente și soluții care să răspundă cu adevărat nevoilor lor. Privind spre viitor, cred că bankingul va însemna să oferim cele mai bune sfaturi financiare. Vom reuși acest lucru combinând cu succes instrumentele digitale, noile tehnologii precum inteligența artificială, cu expertiza echipelor noastre.

Mihaela BÎTU

CEO al ING Bank

2026

Anul 2026 va continua să fie un an de ajustare și consolidare fiscală, deci unul complicat. Asumându-ne un scenariu de stabilitate politică și de continuare a măsurilor de corecție a deficitului bugetar, putem spera la o revenire graduală a creșterii economice în 2026.

Băncile sunt o placă turnantă a economiei și în consecință ne putem aștepta la un an din care nu vor lipsi provocările. Rămânem însă încrezători în potențialul de revenire al economiei românești, iar volumul mare de fonduri europene care vor fi absorbite în 2026 (peste 10 mld. euro potrivit estimărilor) va ajuta economia și populația să depășească mai ușor această fază de corecție de curs.

Mihaela LUPU

CEO al UniCredit Bank România

2026

Dacă ne referim la procesul de ajustare fiscală care e în curs, vedem deja că ne confruntăm cu temperarea consumului și a investițiilor, dar și cu riscuri de deteriorare a comportamentului de plată al clienților. De asemenea, presiunea asupra prețurilor și impunerea unor taxe suplimentare în sistemul bancar, ne cresc costurile. Aici cred că o consultare mult mai activă între autorități și sectorul bancar ar fi benefică pentru a evita limitarea capacității băncilor de a finanța economia românească.

Provocările perioadei următoare, pe lângă cele macroeconomice globale, sunt cele legate de impactul măsurilor de reducere a deficitului bugetar, respectiv cât de mult va fi afectată creșterea economică. Vedem la companii o anumită stare de așteptate, de încetinire a proiectelor de investiții și a planurilor, dar până la urmă eu îmi păstrez optimismul, ținând cont că mediul privat a învățat deja să opereze într-un mediu economic incert.

Pentru UniCredit viitorul apropiat înseamnă integrarea completă post-fuziune. Finalizarea proceselor operaționale și alinierea la nivelul culturii organizaționale înseamnă pentru noi punctul în care vom funcționa ca un mecanism unitar și eficient. Ne dorim să creștem intermedierea financiară prin extinderea accesului la produse bancare în zonele mai puțin bancarizate și, desigur, vom continua să fim preocupați de digitalizarea accelerată, de sustenabilitate, prin menținerea angajamentului nostru față de mediu, guvernanță și responsabilitate socială, domenii în care banca a performat întotdeauna. Vom continua să fim partenerul de încredere  al companiilor din România, oferind soluții financiare adaptate nevoilor și sprijin în tranziția verde și, totodată, ne concentrăm eforturile pentru a fi banca preferată de clienți și pe zona de retail. România este o piață strategică pentru Grupul UniCredit, iar investițiile noastre vor continua pentru a ne consolida poziția pe piață.

Traian HALALAI

Președinte executiv, Exim Banca Românească

2026

Urmărim cu atenție evoluțiile macroeconomice, însă avem încredere în capacitatea economiei românești de a depăși cu succes provocările actuale, așa cum a demonstrat și în trecut – în ciuda estimărilor pesimiste – că poate gestiona situații excepționale precum pandemia, criza energetică sau conflictele geopolitice.

În ceea ce ne privește, prioritatea rămâne dezvoltarea continuă a băncii și consolidarea și dezvoltarea rolului său în economia și societatea românească. Ne orientăm după direcții strategice bine definite: investiții susținute în digitalizare, menite să optimizeze procesele interne și să îmbunătățească experiența de banking pentru clienți, precum și un angajament solid față de sustenabilitate, prin canalizarea fluxurilor financiare către o economie durabilă și rezilientă în fața schimbărilor climatice. Suntem încrezători că vom continua să evoluăm rapid.

Mustafa TIFTIKCIOGLU

CEO al Garanti BBVA România

2026

Anul 2026 se conturează ca o perioadă de reașezare pentru economia României. După o etapă plină de provocări, ne așteptăm la un context mai echilibrat, în special în a doua jumătate a anului, cu o inflație care începe să scadă și o relansare a investițiilor. Deși mediul extern rămâne volatil, iar competiția regională se intensifică, România are perspective solide pe termen mediu, susținute de fondurile europene și de adaptarea rapidă la noile tehnologii.

Pentru mediul de afaceri local, 2026 va fi un an al redresării și al concentrării pe perspectivele pe termen mediu. Companiile românești au învățat să fie mai agile, mai digitale și mai orientate spre sustenabilitate – direcții care vor continua să fie esențiale pentru competitivitate. Vedem tot mai multe inițiative de modernizare, parteneriate transfrontaliere și o orientare clară spre creșterea calității și productivității.

Pentru Garanti BBVA România, 2026 va fi un an de transformare tehnologică semnificativă. Ne aflăm în plin proces de integrare a unor sisteme digitale noi, care vor redefini modul în care interacționăm cu clienții și livrăm soluții personalizate. Vom continua să investim în tehnologie, în oameni și în sustenabilitate, rămânând un partener de încredere în tranziția către o economie modernă și responsabilă.

Ne construim viitorul prin inovație relevantă, leadership empatic și o viziune clară asupra modului în care putem crea valoare pentru clienți și pentru întreaga economie.

Samir KARIA

CEO al Citibank în România

2026

Dacă 2025 a fost un an de reconfirmare, 2026 va fi un an de accelerare. Ne apropiem de el cu un scop clar și cu încredere în fundamente – atât în ale băncii noastre, cât și în cele ale economiei românești. În ciuda unui context global complex, România continuă să demonstreze reziliență, susținută de integrarea sa în coridoarele comerciale europene, un sector dinamic de servicii și un interes solid al investitorilor în domenii precum energia, apărarea, producția și tehnologia.

Pentru România în sens mai larg, ne așteptăm ca în 2026 ajustările să continue, ceea ce înseamnă reforme structurale, consolidare fiscală. Sentimentul este, de asemenea, marcat de un optimism temperat la nivelul mediului de afaceri, o normalizare treptată a inflației și o concentrare mai puternică pe competitivitate și productivitate. Acestea sunt schimbări naturale într-o economie în maturizare.

Din conversațiile cu clienții noștri, reies diferite nuanțe: companiile din sectorul manufacturier se concentrează cu precădere pe eficiența operațională și pe automatizare; firmele de tehnologie și shared services rămân orientate spre creștere, deși ceva mai selective în planurile lor de expansiune; în timp ce afacerile de retail și consum se concentrează pe echilibrarea disciplinei costurilor cu investiții țintite în inovație și experiența clienților. În toate sectoarele, constat că tonul predominant este pragmatic, dar orientat spre viitor, modelat de o intenție clară de a valorifica punctele forte și de a se poziționa pentru următorul ciclu de creștere.

Pentru Citi, acest lucru înseamnă a ne aprofunda rolul de partener de încredere pentru companiile care investesc, se extind sau își regândesc operațiunile în întreaga regiune și în lume. România rămâne o punte importantă în rețeaua noastră europeană – un loc unde capitalul global întâlnește oportunitatea locală și unde parteneriatul pe termen lung continuă să genereze progres.