Previziuni 2022. Industria alimentară. Cum învață un sector de 60 de miliarde de lei să transforme grijile în oportunități

Scurtarea lanțului de distribuție dintre producător și consumator și creșterea vânzărilor produ­cătorilor români în mediul online față de cele din obișnuitul comerț tradițional au fost, poate, cele mai impor­tante tendințe în anul 2021 din industria ali­men­tară și a bău­tu­rilor, o piață eva­luată la 60 mld. lei. În plus, mulți dintre managerii din indus­tria de profil consideră că pandemia de COVID-19 a venit cu oportunități, mai degrabă, decât cu provocări. Totuși, ei recunosc că situația a fost mult îngreunată față de anul 2020, de prețurile în creștere, în lanț, pentru toate materiile prime.

„În orice situație de criză, este esențial ca liderul să fie capabil să transmită încredere, să traseze o direcție, un scop“, a spus Ioan Popa, președintele Transavia, cel mai mare producător de carne de pasăre din România, într-un interviu acordat recent pentru ZF.

Tranzacțiile continuă: „a funcționa“ bine pe piață devine o prioritate

În 2021, au avut loc multe tranzacții importante pe piața alimentară și a băuturilor, având în vedere contextul dificil în care au fost puși anumiți producători de valurile de scumpiri ale materiilor prime și utilităților. De exemplu, Scandia Foods din Sibiu a cumpărat două companii, Agra’s din Alba Iulia de la Dan Sărmășan și Ligia Sanda Stîncel, specializată în procesarea cărnii și producția de preparate pe bază din carne, și Ron’s Land Green, companie care realizează produse congelate.

De asemenea, Luchi Georgescu, proprietara producătorului de mezeluri Meda Prod 98, spunea la finalul 2021 pentru ZF că a avut discuții și întâlniri cu investitori foarte serioși care i-au propus să-i cumpere compania, dar a refuzat.

Anul viitor va începe, cu siguranță, cu noi tranzacții, dat fiind numărul de ordinul miilor de anunțuri de vânzare a unor fabrici de pe site-urile specializate de comerț online, fie ele IMM-uri sau firme mari. Pe platforma Piața Afacerilor, de exemplu, se vinde o afacere pusă pe picioare în urmă cu 30 de ani, care are un abator și o fabrică de procesare a cărnii o capacitate de tăiere de 40 tone/zi, modernizată în urmă cu zece ani. Suma pentru care este scoasă la vânzare se ridică la 7 milioane de euro.

Online-ul „strigă“ realizările și primește investiții mai mari

Comerțul online se conturează ca un canal principal de vânzare pentru repre­zen­tanții industriei alimentare, mai ales în con­textul impredictibilității din HoReCa, mar­cată în ultimii doi ani de închideri și redes­chideri ale localurilor. În cazul Cramelor Cotnari de exemplu, al treilea cel mai mare jucător de pe piața vinurilor, vânzările online au ajuns la 10% din total în acest an, potrivit celor mai recente date oferite de companie. În cazul altor companii, el înseamnă chiar și 15% din vânzările totale.

În 2022, una dintre direcțiile de investiții ale companiei Boromir Ind, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de morărit, panificație și patiserie din România, va fi în magazinul online, unde cererea este în creștere.

Brandurile vor investi în tehnologie și inovație

La Lorraine România, parte din La Lorraine Bakery Group Belgia, un important producător de pâine congelată de pe plan local cu fabrică în Câmpia Turzii, a deschis în 2021 o linie nouă, cu echipamente de ultimă generație, care va dubla capacitatea fabricii.

„În 2022 vom instala o linie nouă de ambalare la pungă, dar vom investi și în automatizări de procese logistice și optimizări energetice. Bugetul total de investiții va fi de circa 2 mil. euro“, au spus la finale anului trecut pentru ZF reprezentanții Șapte Spice, unul dintre cei mai mari producători de pe piața de morarit din România.

Grupul Agricola, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața cărnii, va miza în con­tinuare pe inovație, după ce a scos pe piața cunoscutele ouă ochioase și inmoase în urmă cu câțiva ani, dar și alte produse noi.

Mâncarea se scumpește

Companiile din industria alimentară consumă cu utilitățile circa 10-15% din costul de producție, din datele adunate de ZF de la reprezentanți din piață. În contextul în care prețul energiei a bătut record după record și a ajuns la circa 2.000 lei/ MWh, iar unele companii plătesc dublu pentru a produce, impactul se vede direct în buzunarul consumatorilor.

Cezar Gheorghe, expert analist și consultant pentru comerțul cu cereale al Clubului Fermierilor din România, consi­deră că vom trage după noi ultimele trei luni din 2021 și vom simți reculul în primul trimestru din 2022. „Tot ce va veni peste trei luni va purta amprenta crizei ener­ge­tice pe care o trăim în ultima perioadă și a scumpirii ma­te­riilor prime din ultimele două luni. Iar pre­țul îl plătim cu toții, indi­fe­rent de mediul social. Alimentele sunt con­di­ționate de pre­țul materiei prime, costurile de procesare ce conțin energie și de cos­turile logistice.“

Mâncare nouă

Trendurile internaționale care se bazează pe ideea de protejare a mediului au început să își facă simțită prezența și în piața românească, iar companiile trebuie să prindă acest tren. Eberhard Răducanu, CEO al Verdino Foods, care realizează pro­duse pe bază proteină din mazăre, spune că în România există o evoluție nume­rică incontestabilă în rândul consumatorilor care doresc să își diminueze con­sumul de carne și implicit să își reducă im­pactul personal asupra mediului, însă fără a renunța la savoarea și textura cărnii sau la preparatele și gustările lor preferate.

De asemenea, Marius Bîcu, director ge­neral al afacerii Ferma cu Omenie din județul Alba, care produce brânzeturi din lapte de vacă și de oaie, a afirmat că producerea cărnii în laborator și a ouălor din plante, din lupini, sună ciudat, iar la fel sună și să mâncăm alge sau insecte, dar acesta va fi viitorul. „Multe companii investesc în astfel de mâncare.“

Publicația The Guardian a scris că compania franceză Ynsect a strâns 225 de milioane de dolari pentru a face cea mai mare fermă de insecte din lume, iar în Marea Britanie guvernul a dat companiei Entocycle o subvenție de 10 milioane de lire pentru a face o fermă de larve.