Președintelui Băncii Mondiale i se cere demisia după remarcile privind schimbările climatice

Malpass a apărut marți la un eveniment organizat de New York Times în cadrul Săptămânii Climatului din New York și a fost întrebat dacă crede că “arderea combustibililor fosili de către om încălzește rapid și periculos planeta”. Malpass a încercat la început să evite întrebarea, dar mai târziu a spus: “Nici măcar nu știu. Nu sunt om de știință”.

Comentariile, care au circulat pe rețelele de socializare, au atras critici din partea unor foști diplomați în domeniul climei și a unor grupuri civile, care i-au cerut președintelui Joe Biden să îl înlocuiască pe Malpass din funcția de președinte al băncii multilaterale de dezvoltare.

Președintele Statelor Unite, cel mai mare acționar al Băncii Mondiale, îi numește în mod tradițional pe președinții Băncii Mondiale. Fostul președinte Donald Trump l-a numit pe Malpass pentru un mandat de cinci ani în 2019.

Viitorul unei a doua persoane, numite de Trump la Banca Interamericană de Dezvoltare, Mauricio Claver-Carone, este, de asemenea, sub semnul întrebării, după o anchetă privind acuzațiile legate de o relație cu o colaboratoare.

“Cum este posibil acest lucru în 2022? Această apatie produce o acțiune slabă în domeniul climei, când țările au atât de multă nevoie de ajutorul și finanțarea @WorldBank”, a declarat pe Twitter Laurence Tubiana, un fost emisar francez pentru climă și arhitect cheie al acordului climatic de la Paris din 2015.

“Oamenii și guvernele au acum nevoie de un lider al BM care să asculte știința”, a spus Tubiana, în prezent director executiv al Fundației Europene pentru Climă, organizație non-profit.

O coaliție de grupuri ale societății civile a cerut miercuri Băncii Mondiale să îl concedieze pe Malpass.

Banca Mondială și Casa Albă au refuzat să comenteze.

Trezoreria americană a declarat că se așteaptă ca toți partenerii să se angajeze în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Anul trecut, peste 70 de organizații neguvernamentale au cerut împreună înlocuirea lui Malpass, pe motiv că Banca nu reușește să acționeze în domeniul climei.

Banca Mondială și-a redus noile investiții în energie pe bază de cărbune în 2013 și a încetat să mai finanțeze operațiunile de petrol și gaze în amonte în 2019, dar până acum a rezistat presiunilor exercitate de membrii consiliului de administrație european și de militanții pentru climă pentru a elimina complet finanțarea combustibililor fosili.

În ianuarie 2021, consiliul de administrație al băncii a aprobat o investiție de 620 de milioane de dolari într-un proiect de gaz natural lichefiat de mai multe miliarde de dolari în Mozambic.

“Este timpul ca Casa Albă și guvernele din întreaga lume să se gândească bine la cine vor la conducerea Băncii Mondiale”, a declarat Sonia Dunlop de la think tank-ul E3G. “Nu trebuie să fii om de știință pentru a înțelege știința climei”.

Alți experți au declarat că o bună cunoaștere a științei climei ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru postul de președinte al Băncii Mondiale într-o perioadă în care catastrofele cauzate de climă devin tot mai frecvente și au un impact asupra multor țări în curs de dezvoltare care primesc sprijin financiar de la Bancă.

“Schimbările climatice îi vor afecta cel mai mult pe cei mai săraci din lume, astfel încât faptul că șeful Băncii Mondiale nu este clar și energic în ceea ce privește abordarea schimbărilor climatice transmite un mesaj greșit”, a declarat Gilbert Metcalf, fost adjunct al secretarului adjunct al Trezoreriei pentru mediu și energie în timpul administrației Obama.

Fostul vicepreședinte american Al Gore l-a descris la începutul acestei săptămâni pe Malpass ca fiind un negaționist al climei.