Home Actualitate Președintele SUA Donald Trump a mai găsi...
Actualitate

Președintele SUA Donald Trump a mai găsit un mod de a întoarce lumea pe dos: atacă independența celei mai puternice bănci centrale din lume

Președintele SUA Donald Trump a cerut în repetate rânduri Rezervei Federale americane să reducă do­bânzile pentru a stimula creșterea economică și consumul prin ieftini­rea creditului, ceea ce banca centrală a SUA, cea mai puternică astfel de instituție din lume, se ferește să facă de teama inflației.

Președintele SUA Donald Trump a mai găsit un mod de a întoarce lumea pe dos: atacă independența celei mai puternice bănci centrale din lume
Președintele SUA Donald Trump a mai găsit un mod de a întoarce lumea pe dos: atacă independența celei mai puternice bănci centrale din lume · Foto: Business Magazin

Președintele SUA Donald Trump a cerut în repetate rânduri Rezervei Federale americane să reducă do­bânzile pentru a stimula creșterea economică și consumul prin ieftini­rea creditului, ceea ce banca centrală a SUA, cea mai puternică astfel de instituție din lume, se ferește să facă de teama inflației.

De asemenea, tot în repetate rânduri pre­ședintele Trump a lăsat într-un fel sau altul să se înțeleagă că l-ar vrea înlocuit pe președintele Fed Jerome Powell, al cărui mandat expiră anul viitor. În lumea occidentală, cei mai mulți șefi de bănci centrale și analiști apreciază că ceea ce face administrația de la Washington reprezintă ata­curi asupra independenței băncii centrale ame­ricane. Astfel de amestecuri ale politicului în po­liticile unei bănci centrale s-au mai vă­zut. Turcia, unde președintele Recep Erdogan a schimbat de mai multe ori conducerea băn­cii centrale doar pentru a se confrunta cu reacțiu­nea piețelor este un exemplu.

Și Erdogan își făcuse la un moment dat un obi­cei în a cere băncii cen­tra­le să scadă dobânzile. Un alt exemplu este banca na­țio­nală a Ungariei, unde pre­mi­erul Viktor Orban și-a pus de două ori la conducere oameni de încre­dere. Cu primul a dat greș, acesta devenind unul dintre cei mai înverșunați critici ai politi­cilor bugetare ale guvernului Orban și, bineîn­țeles, nu a dat curs cererilor premierului de a reduce dobânzile. A doua încercare pare un succes. În mod normal, politicile acestor două bănci centrale au doar efecte locale.

Însă cu Fed lucrurile stau altfel, deoarece acestă bancă centrală este cea mai influentă din lume. De aceea, presiunile pe care le face Trump asupra ei au stârnit reacții în toată lu­mea occidentală. The Wall Street Journal, por­tavocea pie­țelor financiare din SUA, scrie că pierderea in­de­pendenței de către Fed creează riscuri globale. Joachim Nagel, președintele Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a avertizat asupra pericolelor pe care le poate produce erodarea independenței Fed.

„Independența este AND-ul băncilor cen­trale“, a spus el, citat de Bloomberg. „Nu tre­buie să ne jucăm cu această independență de­oa­rece efectele vor fi enorme și se extind din­co­lo de granițele SUA. Independența este o însu­șire esențială pentru noi, și există dovezi empirice că independența îmbunătățește stabilitatea prețu­rilor.“ Stabilitatea prețurilor este una din princi­palele misiuni ale celor mai multe bănci centra­le. În SUA, atacurile lui Trump asupra lui Po­well au atras mai mulți executivi de bănci în apărarea Fed. Directorul executiv al Goldman Sachs, David Solomon, directorul Bank of America, Brian Moynihan, și Jane Fraser de la Citigroup au declarat că puterea băncii centrale de a opera fără interferențe din partea Casei Albe sau amestec politic este esențială pentru economia și piețele financiare americane.

Înaintea lor Jamie Dimon, directorul exe­cu­tiv al JPMorgan și cel mai cunoscut executiv ban­car din lume, a declarat același lucru. Prote­jată de amestecul Casei Albe, Rezerva Fede­rală a servit din ce în ce mai mult drept ancoră pentru piețele americane și globale, interve­nind pentru a stabiliza corabia în timpul crizei financiare din 2008-2009, în criza provocată de pandemia de COVID-19 și cu ocazia altor șo­curi din ultimii ani. Economiștii atribuie capa­citatea băncii centrale de a ajuta la menținerea stabilității în mare parte puterii sale de a lua măsurile pe care le consideră necesare, indife­rent de politic. „Politicienii cred aproape întot­dea­una că ratele dobânzilor ar trebui să fie mai mici decât sunt atunci“, a explicat Alan Blinder, economist la Universitatea Princeton și fost vicepreședinte al Fed.

„Acesta este principalul motiv pentru care avem nevoie de o bancă centrală indepen­den­tă.“ Posibilitatea ca acest paravan de protecție să se prăbușească are potențialul de a influența piețele într-un moment imprevizibil pentru economie. SUA încă își revin după ani de infla­ție record, iar datele recente arată că presiunile asupra prețurilor din războaiele comerciale ale lui Trump încep să se intensifice.

Băncile centrale și investitorii din întreaga lume așteaptă următoarea mișcare a Rezervei Federale. Economiștii se tem că o schimbare fără precedent în centrul tuturor acestor probleme ar putea crește incertitudinea și submina credibilitatea Fed atunci când va izbucni următoarea criză. Acest lucru ar putea conta nu doar pentru economia SUA, ci și pentru economiile altor țări. Atunci când în trecut piețele din întreaga lume au scăzut, cum ar fi în timpul crizei datoriilor rusești din 1998, Fed le-a sărit în ajutor. Posibilitatea Fed de a face asta se bazează pe capacitatea sa de a menține fluxul de credit atunci când piețele îngheață, spune economistului Jeremy Stein de la Universitatea Harvard. Pentru ca acest lucru să se poată întâmpla este nevoie ca mii de angajați ai Fed să poată interveni rapid. Stein se teme că amenințările la adresa independenței Fed vor eroda în timp talentul și experiența vastă a specialiștilor băncii. Fed a participat frecvent la acțiuni de salvare în lumea financiară internațională, cum ar fi în Mexicul în 1982 și din nou în 1995, adesea pentru a preveni o reacție în lanț de panică și împiedica destabilizarea sistemul financiar global. Fed menține linii de „swap“ în baza cărora împrumută dolari băncilor centrale străine, care apoi împrumută dolari propriilor bănci comerciale atunci când acestea au probleme. Fed a colaborat de obicei cu administrațiile aflate la putere în timpul acestor acțiuni de salvare. Nu este clar dacă o Fed aflată sub controlul lui Trump ar participa la fel de ușor la astfel de eforturi sau ar atașa condiții diferite legate de celelalte priorități ale președintelui. O critică adusă Rezervei Federale după criza financiară din 2008-2009 a fost că nu a conștientizat pe deplin amploarea bulei prețurilor locuințelor și ale activelor ipotecare. Nu toată lumea este de acord că Fed s-a culcat atunci pe o ureche, însă o bancă centrală politizată ar putea fi mai înclinată să privească în altă parte pe măsură ce se acumulează excesul financiar. O altă îngrijorare este că, atunci când Rezerva Federală intervine pentru a ajuta piețele, aceasta nu face decât să încurajeze investitorii să își asume și mai multe riscuri ulterior, ei presupunând că banca centrală îi va salva dacă apar probleme. De aceea, este nevoie de o Fed independentă pentru a cântări riscurile și stabili direcțiile de acțiune.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună