Președintele Partidului Civic Maghiar: Pe zi ce trece suntem cu un pas mai aproape de autonomie

În ciuda gerului de minus 20 de grade Celsius, aproximativ 400 de persoane au participat, miercuri, la Siculeni, la comemorarea secuilor uciși în 1764 de trupele imperiale austriece.

La manifestare au participat, alături de reprezentanții autorităților locale și județene, președintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, deputatul UDMR Korodi Attila, senatorii Tanzos Barna și Antal Istvan, consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pal, precum și secretarul de stat în Guvernul Ungariei Potápi Árpád.

“Eu cred că pe zi ce trece suntem cu un pas mai aproape de autonomie. Dacă mă gândesc că după 25 de ani încă nu am obținut această autonomie, pe care am avut-o și în vremea comunismului, atunci am putea să fim pesimiști, dar dacă mă gândesc la faptul că avem rezultate, dacă mă gândesc la alegerile prezidențiale, unde s-a văzut foarte clar că se simte nevoia unei schimbări, se simte curentul, aerul european. Într-o țară europeană din comunitatea europeană, dacă ne gândim că din cele 28 de țări în majoritatea există comunități care au autonomie, atunci e normal ca aceste norme europene să fie respectate și la noi”, a declarat Biro Zsolt.

El a mai spus că după 250 de ani de la masacrul de la Siculeni și după 25 de ani de la la Revoluția din 1989 este normal să “dea glas atât aspirațiilor, cât și cerințelor poporului maghiar, sprijinite și de Guvernul maghiar”.

De altfel, sprijinul Guvernului de la Budapesta pentru “aspirațiile de autonomie ale secuilor” a fost reconfirmat de către secretarul de stat ungar Potápi Árpád, responsabil cu politica de solidaritate natională, prezent la eveniment.

În discursul său, Potápi Árpád a dezvăluit celor prezenți că este “foarte legat” de evenimentele tragice de la Siculeni, fiind descendentul unei familii de secui care, în urma masacrului din 1764, s-a refugiat într-unul din cele cinci sate maghiare din Bucovina, iar în 1944 s-a mutat în Ungaria.

De asemenea, Potapi a mai spus că Executivul de la Budapesta va aloca peste 17 milioane de forinți pentru finalizarea lucrărilor de restaurare a Monumentului eroilor martiri de la Siculeni.

Senatorul UDMR Tanczos Barna a afirmat, la rândul său, că mesajul evenimentelor din 1764 vizează păstrarea identității maghiarilor și a dreptului la autonomie.

“Evenimentele petrecute în urmă cu 250 de ani și cele care au urmat masacrului ne transmit un mesaj clar în ceea ce privește păstrarea identității, păstrarea dreptului la autonomie, păstrarea obiceiurilor, a limbii și a culturii secuilor de pe aceste meleaguri. Celor care vin în urma noastră, copiilor, nepoților, strănepoților noștri, trebuie să le transmitem același mesaj: să reziste, să trăiască și să muncească pe aceste meleaguri, exact așa cum au muncit și au trăit înaintașii nostri”, a spus senatorul Tanczos.

Deputatul UDMR Korodi Attila a precizat că istoria de secole a Ardealului și a Secuimii arată că “acțiunile în forță” asupra comunității maghiare au reușit să o “întărească” și să îi confere “putere, credință și devotament” față de moștenirea strămoșească.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, a explicat că masacrul de la Siculeni este considerat de secui “un eveniment negru”, impus de către forțele austriece împotriva voinței locuitorilor din regiune, “care aveau libertate, aveau autonomie” în schimbul “păzirii granițelor imperiului”.

Discursurile au fost urmate de depuneri de coroane și jerbe la Monumentul “Siculicidium”, iar manifestările comemorative s-au încheiat cu intonarea imnului Ungariei și a imnului secuilor.

Potrivit istoricilor, “masacrul de la Siculeni” (în limba latină Siculicidium, adică “uciderea de secui”) a fost o execuție în masă, organizată în anul 1764 de armata austriacă împotriva secuilor rebeli care s-au împotrivit încorporării în nou-înființatele regimente secuiești. Acțiunea a fost ordonată de Nikolaus von Buccow, guvernatorul imperial al Transilvaniei.

Cifrele oficiale ale vremii estimează la 200 numărul morților, dar Michael Conrad von Heidendorf, procurorul militar trimis pentru investigarea evenimentelor și pedepsirea “răzvrătiților”, a apreciat că este vorba despre 400 de morți.