Președintele Klaus Iohannis se laudă că „a obținut“ pentru România 80 mld. euro de la UE, dar nu spune că aproape jumătate din sumă nu este altceva decât o facilitate de împrumut

♦ Într-o scurtă declarație, după lungul summit european de la Bruxelles unde a fost aprobat planul de ieșire din criză, de 750 mld. euro, și bugetul multianual al Uniunii pentru 2021-2027, președintele Klaus Iohannis a spus că România a obținut 80 mld. euro, pentru următorii 7 ani ♦ Ceea ce nu a spus președintele este că jumătate din suma anunțată înseamnă o facilitate de împrumut, la o dobândă avantajoasă, dar nimic mai mult.

Potrivit șefului statului, după discuții foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile și patru nopți de negociere, „am obținut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare“.

Președintele României a mai spus: „Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice (…) Repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul deja din ianuarie și în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiți să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul național de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică.“

Partea foarte ciudată este că nimeni din guvernul României nu a fost disponibil ieri pentru detalii. Ministrul fondurilor europene Marcel Boloș, contactat de ZF, nu a dorit să comenteze. Și nici consilierul pentru probleme europene al președintelui, Leonard Orban, foarte prezent de obicei, nu a fost de găsit.

În urmă cu șapte ani, când a fost aprobat planul multianual al UE, 2014-2020, președintele de atunci, Traian Băsescu a ținut o conferință de presă, în miez de noapte, în care a explicat, în detaliu, cum au fost împărțite fondurile Uniunii pentru România. Acum nu avem decât o declarație de 2 minute a președintelui și niciun detaliu.

Însă alocarea de fonduri poate cu ușurință fi recompusă pentru că, pe alocarea fondurilor în exercițiul financiar 2021-2027, nu s-a schimbat nimic fundamental față de propu­nerea de acum doi ani a Comisiei Europene. Prin urmare,  România va primi 45-46 mld. euro în total (fonduri structurale și pentru agricultură, inclusiv subvențiile agricole). Dar va returna UE contribuția ei obligatorie de 1% din Produsul Național Brut, adică în jur de 18-20 mld. euro, în funcție de PIB, pentru că, cu cât PIB-ul crește, cu atât contribuția nominală este, firesc, mai mare.

Tot ce este peste acest punct nevralgic al veniturilor/cheltuielilor din bugetul multianual face parte din programul Next Generation EU, pachetul de relansare economică al Uniunii, răspunsul acesteia la criza care a dus lumea în mare cumpănă.

Acest pachet a fost foarte disputat la reuniunea Consiliului, pentru că el este compus din așa-numitele „granturi“ – sume ce ar urma să fie obținute în urma unor impozite noi – și din împrumuturi făcute de state, în numele și cu garanția Uniunii.

După cum arată acordul final la care au ajuns șefii UE, planul de relansare de 750 de miliarde al UE va fi compus din: 390 mld. euro – sume nerambursabile, obținute în urma unor taxe noi – și 360 de miliarde de euro, credite – 52% la 48%, așadar. Ele vor fi împărțite, proporțional cu ponderea economiilor, în ansamblul Uniunii. Așadar, cum România are o pondere de 1,2% în ansamblul economiilor UE, va primi „granturi“ de 4,6 mld. euro (în baza unor taxe noi) și împrumuturi avantajoase de  4,3 mld. euro.

G4Media, citând surse europene, spune că un miliard de euro vor veni din planul Uniunii pentru trecerea la energia verde. Însă acest plan înseamnă închiderea treptată a capacităților energetice pe cărbune și, politic, va fi greu de explicat în România.

Trăgând linie, România va obține în jur de 50 de miliarde de euro de la UE, fonduri nerambursabile care, scăzând cele 20 de miliarde de euro contribuția țării la bugetul UE, vor însemna o sumă netă de 30 de miliarde de euro, în următorii șapte ani. Restul vor fi împrumuturi, dar nici acest lucru nu este de neglijat, pentru că ele vor fi mai avantajoase decât în ipoteza în care România se împrumută singură. Însă România are nevoie în acest an de 25 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului și pentru rostogolirea datoriei (mult mai mult, probabil, în anii ce vin), așa că pavăza UE nu este o asigurare pe viață.