Premiile Nobel ar putea fi acordate pentru descoperirea mecanismului durerii și a LEDurilor organice

Predicțiile anunțate joi aparțin specialiștilor de la departamentul Intellectual Property & Science (IP&S) al Thomson Reuters, care deține și agenția de presă Reuters. Din 2002, IP&S a indicat cu acuratețe 35 de laureați ai premiilor Nobel, inclusiv nouă personalități care au primit distincția în același an și 16 laureați recompensați în decurs de doi ani de la predicție.

Predicțiile Thomson Reuters sunt bazate pe citările oamenilor de știință și referințe ale realizărilor lor în lucrările altor cercetători.

Citările pot reflecta gradul de influență al unui studiu, dar nu reprezintă un indicator perfect. Descoperirile în domenii foarte specializate pot fi citate de mai puține ori, în timp ce o reușită într-un domeniu mai cunoscut poate primi mai multe referințe.

Unele referințe, însă, pot fi recunoașteri ale importanței unei reușite, fiind făcute de oameni de știință care admit meritele deosebite ale colegilor lor, având în vedere că nominalizările sunt făcute și de foști laureați ai premiilor Nobel și alte personalități, iar reputația contează.

Analiștii IP&S au indicat șapte posibili câștigători pentru anul acesta în domeniul medicinei și fizicii și opt în domeniul chimiei. Comitetul Nobel acordă premiul pentru maximum trei cercetători dintr-un domeniu, așa că includerea în lista posibililor laureați a unui număr dublu de savanți crește șansele ca predicția să se adeverească.

Pentru premiul Nobel pentru medicină, care va fi anunțat pe 6 octombrie, la Stockholm (Suedia), specialiștii Thomson Reuters au ales descoperiri științifice vechi de mai multe decenii.

David Julius, de la Universitatea California din San Francisco, este considerat un posibil câștigător, pentru descoperirea, la sfârșitul anilor 1990, a receptorului celular pentru molecula de capsaicină, substanță conținută de ardeiul iute. Julius a descris mecanismul de activare al acestui receptor sub influența capsaicinei, dar și sub influența căldurii, dând naștere senzației de durere.

Descoperiri realizate de alți trei competitori pentru premiul Nobel au contrazis teoria potrivit căreia oamenii sunt, din punct de vedere al ADN-ului, asemănători în proporție de 99%. Unul dintre cercetători, Michael Wigler, de la Cold Spring Harbor Laboratory, a descoperit că peste 10% din genomul uman conține secvențe ADN care sunt duplicate, ca și cum “fotocopiatorul” biologic a scăpat de sub control. Aceste variații ale numărului de secvențe genetice copiate sunt asociate cu afecțiuni grave, precum autismul și schizofrenia.

Această ediție a premiilor Nobel ar putea onora descoperiri din perioada de început a geneticii moleculare și anume cele ale lui James Darnell și Robert Roeder, de la Universitatea Rockefeller, și ale lui Robert Tijan, de la Universitatea California Berkley, despre cum este transcris ADN-ul în interiorul celulelor pentru a putea fi sintetizate proteine.

Premiul Nobel pentru fizică, ce va fi anunțat pe 7 octombrie, ar putea fi, de asemenea, acordat pentru o descoperire din deceniile trecute. Unul dintre favoriții identificați de Thomson Reuters este Charles Kresge, de la Saudi Aramco, a cărui invenție din 1992, filtrele moleculare, este în prezent folosită în domeniul catalizatorilor industriali.

În domeniul chimiei, pentru care premiul va fi anunțat pe 8 octombrie, cercetătorii Ching Tang, de la Universitatea din Hong Kong pentru Știință și Tehnologie, și Steven Van Slyke, de la start-up-ul Kateeva Inc. din Silicon Valley (San Francisco), ar putea primi premiul Nobel pentru inventarea LED-urilor organice (diode organice luminiscente, n.r.), folosite în prezent la fabricarea ecranelor telefoanelor, tabletelor și televizoarelor HD.

Sezonul premiilor Nobel debutează anul acesta cu cel pentru medicină, iar, în afară de cele pentru fizică și chimie, va mai fi acordat cel pentru pace (10 octombrie). Potrivit tradiției, data la care va fi anunțat premiul Nobel pentru literatură va fi făcută publică de Academia Suedeză cu doar câteva zile înainte. De obicei, acest premiu este programat într-o zi de joi, deci anul acesta ar putea fi anunțat pe 9 octombrie.

Premiul Nobel pentru economie sau, după cum este denumit oficial, premiul Băncii Regale Suedeze pentru Științe Economice acordat în memoria lui Alfred Nobel, va fi anunțat pe 13 octombrie.

Suma care însoțește premiul Nobel a fost fixată în 2012 la 8 milioane de coroane suedeze (circa 870.000 de euro la cursul din 2014).

Laureații își vor primi premiile Nobel în cadrul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm și Oslo pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincțiilor, Alfred Nobel, decedat în 1986.

Premiile Nobel s-au născut din voința inventatorului dinamitei, savantul și industriașul suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), grație unei clauze menționate în testamentul său redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri.

Industriașul suedez a luat decizia de a dona în fiecare an veniturile generate de imensa lui avere unor personalități care s-au evidențiat în anul precedent pentru servicii aduse omenirii.

Potrivit acestui testament, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, care reprezintă în zilele noastre echivalentul a 1,7 miliarde de coroane (197 de milioane de euro), au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite “acelora care, pe parcursul anului precedent, s-au consacrat interesului public și binelui omenirii”.

Testamentul redactat la Paris prevedea ca dividendele anuale generate de acel capital inițial să fie repartizate astfel:

“O parte pentru acela care va fi făcut descoperirea sau invenția cea mai importantă în domeniul fizicii; o parte pentru acela care va fi făcut descoperirea cea mai remarcabilă în chimie; o parte pentru acela care va fi făcut descoperirea cea mai importantă în domeniul fiziologiei sau medicinei; o parte pentru acela care va fi produs în domeniul literar opera cea mai remarcabilă și cu o tendință idealistă; și o parte pentru acela care va fi acționat cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, inițierea și multiplicarea congreselor pentru pace”.

Din punct de vedere legal, testamentul nu a desemnat un legatar pentru averea în sine a industriașului suedez. La deschiderea lui, în 1897, testamentul a fost contestat de membrii familiei Nobel.

În plus, Alfred Nobel a desemnat comisii și comitete diferite care să atribuie în fiecare an aceste premii: Academia suedeză atribuie Nobelul pentru literatură, Karolinska Institutet pe cel pentru medicină, Academia regală suedeză pentru științe decernează Nobelurile pentru fizică și chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian atribuie Nobelul pentru pace. Testamentul nu explică însă metodologia pe care fiecare comisie trebuie să o urmeze pentru a decerna premiile în fiecare disciplină.

Pentru ca această problemă să fie reglată a fost nevoie de trei ani: s-a decis să se instituie în calitatea de legatar o Fundație Nobel care să administreze capitalul din care se acordă premiile Nobel, iar acele instituții și comitete desemnate prin testament au acceptat să atribuie aceste premii.

În 1968, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la înființare, Banca Centrală a Suediei (Riksbank) a instituit un premiu pentru științe economice în memoria lui Alfred Nobel, punând la dispoziția Fundației Nobel o sumă anuală echivalentă cu valoarea celorlalte premii Nobel.

În prezent, premiul Nobel din fiecare domeniu este în valoare de 8 milioane de coroane suedeze și poate fi împărțit dacă există mai mulți laureați în aceeași categorie, însă numărul acestora nu poate fi mai mare de trei.