Premieră în istoria bancară din România: care este prima bancă românească de stat care a cumpărat o bancă privată cu capital străin și care sunt planurile pentru noua companie rezultată

După ce statul a vândut în trecut băncile mari deținute, ultimii ani au adus pe piața bancară locală un proiect unic, o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat – EximBank – a cumpărat o bancă privată cu capital străin – Banca Românească. Despre noul model de business, despre ascensiunea băncii rezultate din fuziune și despre planurile noii bănci vorbește Traian Halalai, președintele executiv al EximBank.

Întreaga noastră strategie de business se concentrează pe construirea unei baze solide pentru creșterile viitoare și avem încredere că vom reuși acest lucru așa cum am reușit să creștem ca Făt-Frumos în ultimii 10 ani, construind un brand puternic pe piața bancară. 2023 este anul marilor transformări pentru EximBank, pentru că fuziunea cu Banca Românească creează premisele consolidării poziției pe piața serviciilor financiar-bancare ca instituție de credit solidă, capabilă să facă față oricărei evoluții a economiei românești”, a declarat Traian Halalai, președintele executiv al EximBank, în primul interviu după finalizarea fuziunii cu Banca Românească și intrarea pe piața bancară de retail. Practic, vorbim despre o bancă cu un nou model de business, după cum spune el, cu altă complexitate, cu un nou target, de la care așteptările vor fi mari. Achiziția Băncii Românești de către EximBank a devenit o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deținute. Totodată, EximBank, o instituție de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală. „După finalizarea fuziunii, misiunea noastră va rămâne aceeași – să susținem creșterea prosperității în România, să construim parteneriate durabile pentru bunăstarea socială și performanța economică a clienților noștri prin accelerarea intermedierii financiare”, dă asigurări Traian Halalai, care este președinte executiv al EximBank din noiembrie 2012. De aceea, EximBank va acționa ca un factor important de susținere a creșterii economiei românești prin suportul financiar pe care îl va acorda tuturor segmentelor de piață, răspunzând astfel preocupării autorităților române de întărire a prezenței, a rolului și a impactului sistemic al băncilor cu capital de stat pe piața bancară locală, completează șeful EximBank. „Anul acesta va fi unul foarte intens pentru noi în condițiile în care EximBank este practic o nouă bancă, o bancă universală de top din sistemul bancar românesc.” EximBank este prezentă pe piața românească de aproximativ trei decenii, fiind înființată în 1992, și are ca acționar majoritar statul român, prin Ministerul Finanțelor. În ultimii zece ani, banca a performat în mod accelerat astfel că, pe lângă intrarea în topul celor mai mari 10 bănci după active din România, EximBank este astăzi una dintre cele mai valoroase companii românești și o instituție de importanță sistemică. Fuziunea prin absorbție cu Banca Românească a fost finalizată de EximBank la finalul anului 2022, aceasta intrând pe piața de retail din România și devenind o bancă universală cu servicii complete. Practic, fuziunea dintre cele două bănci s-a realizat prin absorbția Băncii Românești de către EximBank, numărul băncilor din sistemul bancar românesc scăzând la 33.

Privind retrospectiv epopeea acestei tranzacții, contractul de achiziție a pachetului majoritar de acțiuni a fost semnat de EximBank și National Bank of Greece (NBG), fostul acționar majoritar al Băncii Românești în data de 20 iunie 2019, iar tranzacția s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerințelor obligatorii de reglementare și a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank și NBG l-au semnat. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuții și negocieri, EximBank a anunțat că a finalizat achiziția Băncii Românești într-o tranzacție, capital plus împrumuturi, estimată la 252 mil. euro. EximBank a cumpărat participația majoritară a NBG, de 99,28%, în acționariatul Băncii Românești. National Bank of Greece încercase timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înțelegeri făcute pe plan internațional după criza din Grecia, de a renunța la anumite operațiuni internaționale. Iar după ce intenția OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/ 2020 tranzacția prin care EximBank și-a anunțat intenția de a cumpăra Banca Românească, a primit avizele de la BNR și de la Consiliul Concurenței. Inițierea procesului de fuziune prin absorbție a fost decisă prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor EximBank din data de 3 octombrie 2019 și prin Hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor Băncii Românești, care a venit mai târziu, în 28 februarie 2022. „Scopul achiziționării Băncii Românești a fost atât consolidarea participației statului în sectorul bancar, cât și conservarea/îmbunătățirea poziției financiare a grupului Exim, prin diversificarea modelului de afaceri, cu adăugarea clientelei de tip retail și formarea unei mase critice de clienți care să permită consolidarea bazei de atragere de resurse financiare și alocarea eficientă a capitalurilor, ca urmare a sinergiilor și a economiilor de scală rezultate”, se menționează în proiectul de fuziune. Prețul plătit de EximBank pentru Banca Românească a fost de aproape 60 mil. euro, la un capital achiziționat de aproximativ 130 mil. euro. Pe lângă prețul plătit pentru capital, tranzacția totală a inclus rambursarea împrumutului subordonat acordat Băncii Românești de către NBG, în valoare de 65 mil. euro, și rambursarea, de către Banca Românească, a finanțării intragrup primite de la banca-mamă, în valoare de 90 mil. euro, plătite de Banca Românească din lichiditățile proprii. Tranzacția nu a implicat nicio finanțare de la bugetul de stat. Banca rezultată odată cu preluarea Băncii Românești de către EximBank va avea active de 21,5 mld. lei ceea ce înseamnă locul 8 în sistemul bancar, și capital de 1,6 mld. lei, conform informațiilor transmise anterior de bancă.
Managementul EximBank este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum banca, în formula Traian Halalai – președinte executiv, Cristian Șaitariu – vicepreședinte executiv – și Florin Kubinschi – vicepreședinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Românești, respectiv Lucian Anghel – vicepreședinte executiv – și Oana Ilie – vicepreședinte executiv. Traian Halalai, care rămâne președintele executiv al EximBank, a terminat Facultatea de Finanțe-Bănci la ASE și oscila la început între o carieră în sistemul bancar și una academică, la catedră. „Cum mediul universitar îmi era deja cunoscut, după absolvire am vrut să văd cum stau lucrurile în practică și m-am angajat într-o bancă. După numai trei luni însă, am revenit la ASE ca asistent universitar predând disciplinele «Piețe de capital» și «Modelare financiar-monetară». A fost o perioadă efervescentă, alimentată de energia sălilor pline cu studenți entuziaști, hotărâți să schimbe lumea. Dar, cum viața este o înșiruire de conjuncturi și multe depind de o decizie de moment, după trei ani am decis să fac din nou trecerea către lumea reală a finanțelor. O lume din care fac parte și astăzi, asta dacă, poate, cine știe, într-o zi nu mă voi întoarce iar la catedră“, povestea Traian Halalai. În perspectivă, EximBank va continua să își desfășoare activitatea pe cele două direcții principale: activitate în nume și în cont propriu – ca orice altă bancă comercială universală de pe piață, respectiv activitate în numele și în contul statului – independent de componenta comercială. EximBank va continua să acționeze pe segmentul garanțiilor și asigurărilor de stat, conform mandatului primit, spune acum Traian Halalai, care lucrează în sistemul bancar din 1995. „În ceea ce privește activitatea desfășurată ca bancă comercială universală, ne propunem să credităm responsabil, să încurajăm economisirea și în general să sprijinim toți clienții cu consiliere și soluții financiare potrivite, fie ei clienți retail, corporativi sau din sectorul public. Așadar, în cazul persoanelor fizice, ne vom concentra pe atragerea de resurse în lei și valută, inclusiv depozite la termen și conturi de economii, iar pentru companii vom urmări structurarea unei oferte de produse care să acopere întregul ciclu de finanțare al acestora, concomitent cu menținerea abordării personalizate pentru anumite segmente de clienți corporate.” Modelul eficient și flexibil al rețelei teritoriale – cu acoperire geografică în reședințele de județ și în orașe cu potențial economic – va ajuta EximBank să facă toate aceste lucruri, dar în același timp va permite băncii să acceseze o bază de clienți suplimentară, este de părere șeful băncii. „Vorbim, cel puțin pentru acest an, despre 109 unități teritoriale – 83 de sucursale destinate persoanelor fizice și microîntreprinderilor și 26 de centre de afaceri – dedicate exclusiv segmentului corporate.”

Dar cum a fost 2022 pentru EximBank? Ce a mers bine și ce a mers rău? „EximBank a continuat să fie parte a procesului de creștere a gradului de prosperitate economică în România și a încheiat anul 2022 cu o creștere de 10% a activelor administrate. Motorul principal al acestei creșteri l-a reprezentat majorarea consistentă a finanțărilor acordate în condiții de prudență și performanță financiară. Inflația a afectat desigur baza de costuri a băncii, dar am compensat prin creșterea veniturilor operaționale. Astfel, am înregistrat un profit net peste așteptări, de peste 40 de milioane de lei.” La nivel operațional, anul 2022 a stat desigur sub semnnul fuziunii cu Banca Românească. „Am parcurs un proces complex ce a presupus un efort consistent, în etapa premergătoare fuziunii, din partea echipelor ambelor bănci, cu toate demersurile care derivă de aici. Și mă refer la alinierea la valorile și rigorile Grupului EximBank, la alinierea mecanismelor interne de funcționare, cu tot ce înseamnă proceduri și reglementări și, mai ales, la stabilirea modelului operațional pentru noua entitate. Vorbim despre un volum de muncă substanțial și, de aceea, vreau să le mulțumesc colegilor mei pentru că au făcut posibilă finalizarea cu succes a acestui proiect unic în bankingul românesc care suntem convinși că va aduce noi perspective și oportunități pentru toate părțile – clienți, acționari și societate în general.” În perspectivă, EximBank urmărește un echilibru între o activitate rentabilă și o dezvoltare organică (vizibilă în cota de piață) direcționată către susținerea mediului de afaceri românesc și a tranzacțiilor internaționale, creșterea gradului de intermediere financiară și accesului persoanelor fizice la produse financiar-bancare, susține șeful băncii. „Astfel, profitul nu poate fi un obiectiv unilateral, ci un indicator al faptului că resursele aflate în administrare sunt bine fructificate.” Din păcate, contextul economic pe care îl traversăm continuă să rămână unul extrem de volatil și impredictibil, cu riscuri la nivel global care vin simultan din mai multe zone și care fac extrem de dificilă orice încercare de anticipare a efectelor la nivelul economiei în general și al societății în ansamblu, atenționează Traian Halalai. „Parcurgem în continuare o perioadă atipică, cu probleme de ordin geopolitic dublate de provocări determinate de situația pieței de energie, de inflație și de creșterea dobânzilor și de aceea suntem rezervați în a face estimări. Cu toate acestea, sunt încrezător că sistemul bancar își va ajusta deciziile în funcție de evoluțiile curente așa cum a făcut-o și până acum pentru că nu trebuie să uităm faptul că ultimii ani au fost plini de provocări, am trecut cu toții printr-o perioadă dificilă, dar s-a dovedit că ne putem adapta la schimbări și putem face față situațiilor dificile.”

Sistemul bancar a jucat un rol decisiv în toată această perioadă, crede șeful EximBank, el având toată convingerea că va continua să susțină economia reală în mod prudent și responsabil corelându-și acțiunile și cu politicile guvernamentale și politica monetară a băncii naționale. În ceea ce privește EximBank, banca va rămâne în continuare focusată pe obiectivul fundamental oferind răspunsuri adecvate și adaptate nevoilor reale ale clienților, derulând operațiuni de intermediere financiară în condiții de eficiență economică, așa cum a făcut-o și până acum, susține Traian Halalai. „Desigur că toate acestea vor fi dublate de menținerea indicatorilor prudențiali ai băncii, mai ales în contextul reglementărilor referitoare la majorarea rezervelor de capital pentru a evita posibile degradări dacă situația economiei devine nefavorabilă”, concluzionează președintele executiv al EximBank.   ■

Carte de vizită Traian Halalai

1. Traian Halalai  este președinte executiv al EximBank din noiembrie 2012 și a fost ales pentru acest rol de fostul premier Victor Ponta.

2. El lucrează în sistemul bancar din 1995 și și-a început cariera ca arbitrajist pentru Bancorex.

3. Ulterior, Traian Halalai a lucrat pentru olandezii de la ING Bank, unde ultima poziție deținută a fost cea de director financiar.

4. Din 2006 până în 2012 el a lucrat la Banca Românească, unde a deținut pozițiile de CFO, director operațional (COO), director general adjunct.

5. A terminat Facultatea de Finanțe-Bănci la ASE și oscila între o carieră în sistemul bancar și una academică, la catedră.

O istorie de trei decenii în banking

Œ1. EximBank este prezentă pe piața românească de trei decenii, fiind înființată în 1992, și are ca acționar majoritar statul român, prin Ministerul Finanțelor.

2. Banca a urcat în ultimii ani în top 10 cele mai mari instituții de credit din România după active.

Ž3. Achiziția Băncii Românești este o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deținute. Totodată, EximBank, o instituție de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală.

4. Contractul de achiziție a pachetului majoritar de acțiuni a fost semnat de EximBank și National Bank of Greece (NBG) – fostul acționar majoritar al Băncii Românești în 20 iunie 2019, iar tranzacția s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerințelor obligatorii de reglementare și a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank și NBG l-au semnat.

5. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuții și negocieri, EximBank a anunțat că a finalizat achiziția Băncii Românești într-o tranzacție, capital plus împrumuturi, estimată la

252 mil. euro.

EximBank a cumpărat participația majoritară a NBG, de 99,28%, în acționariatul Băncii Românești.

6.‘ National Bank of Greece (NBG) a încercat timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înțelegeri făcute pe plan internațional după criza din Grecia, de a renunța la anumite operațiuni internaționale.

’7. Iar după ce intenția OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/2020 tranzacția prin care EximBank anunță că vrea să cumpere Banca Românească, a primit avizele de la BNR și de la Consiliul Concurenței.

8.“ Managementul EximBank după fuziunea cu Banca Românească este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum EximBank, în formula Traian Halalai – președinte executiv, Cristian Șaitariu – vicepreședinte executiv – și Florin Kubinschi – vicepreședinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Românești, respectiv Lucian Anghel – vicepreședinte executiv – și Oana Ilie – vicepreședinte executiv.

8.” EximBank a încheiat anul 2022 cu o creștere de 10% a activelor administrate, iar profitul net a fost peste așteptări, de peste

40 mil. lei.