Prăpastia dintre influenceri și valorile unui brand: cum a devenit o pungă cu alimente aruncată la gunoi o discuție despre risipa alimentară în România?

Ce se întâmplă când o pungă cu mâncare neîncepută e aruncată la gunoi în fața unei țări întregi? Ei bine, se deschid o mulțime de discuții. Despre influenceri și relația lor cu brandurile, despre imaginea pe care ei o conturează în social media pentru comunitățile lor, despre risipa alimentară în România, despre gestionarea unei crize de imagine și, în cele din urmă, despre cum să nu faci un apology video (un material video în care persoana publică își cere scuze și își asumă incidental N.Red.). Pe scurt, influencerul Sânziana Negru a filmat o campanie pentru Lidl în cadrul festivalului Electric Castle, unde a prezentat mai multe produse ale brandului pe care tocmai le achiziționase. După publicarea videoclipului în social media, a apărut și o fotografie făcută de o altă persoană prezentă și ea la festival în care era prezentată punga cu alimentele intacte din video aruncată la gunoi. Ce a urmat după e istorie – campania a fost ștearsă și reacțiile au continuat să curgă.

Influencerul a ajuns într-o situație de criză și a gestionat-o fix pe dos față de cum scrie în manualele de comunicare. Primul lucru pe care l-am învățat în facultate la un curs de comunicarea de criză în mediul online, și pe care ar fi trebuit să îl facă și ea, e că trebuie neapărat să oferi un răspuns în maximum 24 de ore. Un răspuns prompt ajută la prevenirea răspândirii de zvonuri și speculații necontrolate și demonstrează transparența și responsabilitatea influencerului.  Ce altceva mai e important? Ca acest răspuns ă vină fix de la persoana a cărei imagine este afectată. În acest caz, influencerul a ales să lase o parte terță să răspundă printr-un apology video și anume partenerul acesteia care apărea și el în clip. Scuzele nu au fost tocmai scuze și au stârnit un nou val de critici la adresa ei. Explicațiile ei au venit abia după o săptămână de la incident, timp în care Lidl a încheiat oficial colaborarea cu ea. Retailerul a amintit că aplică măsuri antirisipă alimentară în magazinele lor prin campania pe care o derulează de ceva timp, „Risipa alimentară”. Discuția din mediul online s-a dus desigur și înspre lipsa de responsabilitate a influencerilor din România și despre lipsa de transparență pe care tot mai mulți dovedesc că o au. Influencerii pot promova produse pe care nu le folosesc sau alimente pe care nu le consumă (cum a fost în acest caz) și publicul român a simțit nu de puține ori că opiniile lor sunt influențate de interese comerciale, nu de experiențe reale. În timp ce aproximativ 5 milioane de români trăiesc la limita sărăciei și au dificultăți în asigurarea hranei, imaginea unei pungi pline de alimente aruncate la gunoi pare scoasă dintr-un film al inconștienței. În România, zilnic sunt aruncate la gunoi 6.000 de tone de alimente. Aceasta înseamnă că, într-un an, risipa alimentară depășește 2,2 milioane de tone. Per capita, acest lucru se traduce printr-o risipă de aproximativ 129 de kilograme de mâncare pe an, echivalentul unei mese pe zi, conform datelor furnizate de Uniunea Europeană și Națiunile Unite. În teorie, responsabilitatea influencerilor nu se oprește la o campanie filmată și postată pe conturile lor, ci trebuie să pună în practică valorile pe care le promovează. Realitatea însă e că majoritatea își creează o imagine în online, care de cele mai multe ori nu are nicio legătură cu cine sunt ei cu adevarat. Responsabilitatea revine, desigur, și brandurilor. Acestea trebuie să se asocieze cu persoane publice numai după o analiză în adevăratul sens al cuvântului a activității lor, și nu doar a numărului de urmăritori.  

Oana Ioniță este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium