Prăbușirea forintului în plină criză de prea multă inflație face din Ungaria un paradis al cumpărăturilor pentru slovaci și austrieci, cărora euro le dă o putere de cumpărare mai mare

Turismul pentru cumpărături nu este ceva nou în Europa. Când continentul nu era scufundat în inflație, elvețienii cumpărau mai ieftin din Germania, iar românii din Bulgaria. Francul elvețian puternic făcea ca viața să fie mai scumpă în Elveția decât în Germania, care folosește euro. Leva bulgă­rească este ancorată de euro, o monedă totuși puternică, dar sărăcia din Bulgaria făcea ca prețurile de acolo să fie mai mici decât în România.

A venit criza, forintul se duce în jos fără oprire, iar supermarketurile din Ungaria sunt luate cu asalt de cehii, slovacii și austriecii din zonele de graniță. Slovacia este în zona euro din 2009 și un mit larg răspândit printre cetă­țeni este că adoptarea euro a dus la scumpiri. Faptul că forintul ungurilor bate săptămânal record după record în plonjonul său față de monedele mari, dar mai ales față de dolar, îi încurajează pe slovaci să vină la cumpărături în Ungaria.

Moneda lor este acum un avantaj care le oferă o putere de cumpărare mai mare. Aus­trie­cii folosesc euro de 23 de ani. Index.hu arată că în urmă cu trei ani un euro costa

330 de forinți. Acum, un euro valorează cam 420 de forinți, dar acesta este un curs sta­bili­zat după o intervenție la sacrificiu din partea băncii centrale maghiare. Mulți spun că mo­neda maghiară nu-și va găsi echilibrul natural prea curând. Poate doar dacă guvernul reu­șeș­te să înduplece Comisia Europeană să-i dea fonduri europene.

Ziarul de limbă maghiară din Slovacia Új Szó scrie că numărul cetățenilor slovaci care-și fac cumpărăturile în Ungaria crește. Austriecii profită și ei de puterea de cum­părare superioară a euro. Un cetățean din Rajka, o comună de lângă granița slovaco-un­gară, spune că cu ace­iași bani poate cumpăra din Ungaria de două ori mai multă carne decât de la el din țară.

De asemenea, pentru un străin este mai ieftin să cumpere din Ungaria lacta­te, fructe și legume. Pentru un­guri, în schimb, inflația și costurile prea mari fac ca produsele de obicei ieftine să devină scumpe sau chiar o raritate.

Index.hu a descoperit că numărul de fer­me de vaci și oi producătoare de lapte care se închid este în creștere. Energia scumpă și se­ceta au lovit crunt această parte a agriculturii. De aceea, produsele din lapte vor continua să se scumpească. În estul țării, procurarea nutrețului este o problemă, iar prețurile mari ale energiei îi afectează pe toți.

Index.hu amintește că în iulie lanțul de retail Tesco a început să importe carne de pui din Slovacia pentru că în Ungaria era penurie. În aceste condiții, nu este exclus ca slovacii să vină în Ungaria să cumpere mai ieftin pro­duse importate chiar din Slovacia. Hungary Today scrie că din disputa dintre Budapesta și Comisia Europeană singurii câștigători sunt consumatorii din zona euro.

Dar site-ul de știri amintește că o situație întrucâtva asemănătoare era și pe vremea co­mu­nismului, doar că atunci accesul străi­nilor era mai ușor de blocat. Ungaria obișnuia să-și protejeze piețele de turismul de cumpă­rături în tim­pul comunis­mului introdu­când controa­le stricte la fronti­eră atât în sud, cât și în nord.

Cetățenii români pu­teau cu mare dificultate să intre în țară, în timp ce uneori chiar și cehoslovacii puteau vizita Ungaria doar de două ori pe an, iar produsele alimentare găsi­te la ei la întoarcere erau confiscate de vameși.

Politica liderului comunist János Kádár de a importa mărfuri occidentale în Ungaria în anii 1980 a adus pe rafturile magazinelor mari produse fabricate din Occident necunos­cute în blocul de est, dar această politică a condus la una dintre cele mai mari datorii naționale după căderea Cortinei de Fier.

Odată cu izbucnirea războiului din Ucrai­na, istoria pare să se repete. Din cauza creșteri­lor masive de prețuri în sectorul energetic și ali­mentar, inflația ajungând acum la 20%, guver­nul a introdus plafoane de preț la anumite produse, de la alimentare de bază la benzină.

Acestea sunt menite să protejeze cetățenii maghiari și întreprinderile mici de scumpirile devastatoare, dar cetățenii țărilor vecine au descoperit că pot profita și ei de aceste politici.

Mai întâi șoferii făceau coadă la benzinăriile maghiare, pentru carburant ieftin cu prețuri plafonate, din apropierea granițelor cu Serbia, România și Slovacia, umplând nu doar rezervoarele mașinilor lor, ci, în unele cazuri, și bidoane și recipiente mari. Guvernul a răspuns prin introducerea unui tarif comercial pentru mașinile cu numere străine.

Drept urmare, au început să fie furate sau falsificate plăcuțe de înmatriculare cu numere maghiare, acestea ajungând la mare căutare pentru o perioadă. Însă odată cu introducerea unei cerințe de prezentare a cărții tehnice a autovehiculului, poarta pare să fie închisă. Acum se pare că prăbușirea forintului nu atrage doar cumpărători din fostul bloc estic către supermarketurile maghiare, ci și din Austria, o țară ce poate fi considerată înstărită. Produsele alimentare de bază, cum ar fi pâinea, laptele, carnea, zahărul, uleiul, făina sau ouăle sunt mai ieftine decât în țările învecinate nu doar datorită prețurilor plafonate, ci și ca urmare a scăderii forintului. Deprecierea monedei însoțită de credit ieftin a fost mult timp una din principalele politici ale guvernului de stimulare a creșterii economice. O monedă slabă face ca produsele exportate să fie mai ieftine, prin urmare mai atractive, pe piețele externe, unde sunt vândute mai ales în euro sau dolari. Dar o astfel de strategie, dacă scapă de sub control, produce inflație.