Poze în loc de fabrici: Cehii de la Tesla prezintă randări despre cum ar trebui să arate fabrica de baterii de la Brăila de 450 mil. lei, deși construcția trebuia să înceapă de un an: numărătoarea inversă a început

♦ Grupul cehesc TESLA, producător de echipamente energetice, nu a comentat situația până la închiderea ediției ♦ Dincolo de fabrica de la Brăila de 450 de milioane de lei, unde construcțiile ar fi trebuit să înceapă de anul trecut, cehii au mai precizat că ar fi vrut să dezvolte și proiecte de energie verde de 2 GW, eolian și solare, până în 2025 ♦ Nici despre ele nu este vreun update public.

TESLA Energy Storage, companie înființată în iunie 2022, dar care face parte din grupul cehesc TESLA, producător de echipamente energetice, inclusiv des­ti­nate stocării energiei, ar fi trebuit să demareze anul trecut construcția unei fabrici de echipamente pentru sto­carea energiei la Brăila. Investiția se ridica la 450 de milioane de lei (92 mil. euro) fiind susținută printr-un ajutor de stat de 200 de milioane de lei. Brăila este unul dintre cele mai vâna­te județe din România de noul val de investitori în energie verde, potrivit unei centralizări realizată de ZF, iar sistemele de stocare care ar fi trebuit produse TESLA Energy Storage erau destinate inclusiv parcurilor eoliene și solare. În vara anului 2022, Dusan Lichardus, cofondator și pre­ședintele Consiliului de Administra­ție al grupului TESLA din Cehia spunea pentru ZF că șantierul urma să fie deschis la începutul anului 2023, iar durata construcțiilor era estimată la circa un an de zile. La finalizare, fabrica ar fi trebuit să creeze 200 de locuri de muncă.

În realitate însă, aproape doi ani mai târziu, construcțiile nici măcar nu au început.

„Finalizăm arhitectura exterioară a fabricii înainte de a lansa construc­țiile în câteva săptămâni. Numărătoa­rea inversă a început“, a spus Dusan Lichardus pe contul său de pe platfor­ma de socializare LinkedIn. El nu a răspus întrebărilor suplimentare tri­mise de ZF  în legătură cu întârzierile pe care proiectul le-a înregistrat. Pe LinkedIn însă, Lichardus a pus câteva fotografii care arată cum ar putea arăta fabrica la momentul finalizării.

Cehii mai aveau și alte planuri legate de piața din România, dincolo de fabrica de baterii. Tot în 2022, oficialii companiei spuneau că grupul este deja implicat în dezvoltări substanțiale de energie verde în România, cu o țintă de 1 GW pe zona de energie solară, 1 GW pe capacități eoliene și circa 300 MWh capacitate de stocare a energiei până în 2025. Public, nu a fost comunicat până în acest moment progresul înregistrat pe zona de dezvoltare de proiecte de energie verde.

Mai multe fabrici care au obținut ajutoare de stat sunt întârziate din cauza lentorii cu care se mișcă Minis­terul Economiei, a arătat recent o analiză a ZF. În cazul fabricii TESLA din Brăila, gestionarul schemei de finanțare este Ministerul Finanțelor iar un document al instituției arată că la finalul anului trecut gradul de implementare a fabricii de baterii era de numai 8%.

Revenind la zona de energie verde pentru care stocarea devine foarte importantă pe calea dezvoltării, România are în acest moment în funcțiune 3.027 MW în proiecte de energie eoliană, la care se adaugă 1.635 MW în proiecte de energie solară, așa arată datele centralizate la finalul lunii trecute de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Potrivit datelor transmise de instituție pentru ZF, în acest moment 501 MW de proiecte eoliene au autorizația de înființare, 2.283 MW în proiecte de energie solară la care se adaugă 132 MW în proiecte de energie hidro. Acestea sunt proiectele care au șanse aproape sigure de reușită. Mai departe, planurile României pe zona de energie verde sunt foarte ambițioase. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ținta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, față de 5 GW în vechiul PNIESC și 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forța dominantă ca și capacitate din sistemul de producție local, depășind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC și circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030. Dar pentru ca aceste lucruri să se întâmple sunt necesare și investiții în zona de stocare.