Povestea uneia dintre cele mai cunoscute și controversate personalități internaționale. El patronează întâlniri anuale pentru cei mai bogați și influenți oameni de afaceri și politicieni din lume

Klaus Martin Schwab (86 ani), omul care a patronat întâlnirile anuale ale liderilor globali de la Forumul Economic Mondial de la Davos timp de peste 50 de ani, obișnuia să spună subalternilor că într-o zi va primi Premiul Nobel pentru Pace, convins de impactul pozitiv pe care îl are activitatea sa la nivel global. Inginer, economist, profesor universitar și autor de cărți, dar mai mult decât orice altceva fondatorul și, până de curând, președintele executiv al World Economic Forum (WEF), Schwab este una dintre cele mai cunoscute și controversate personalități internaționale. Chiar dacă încă nu a primit un Nobel.

Cu background în inginerie și economie, Schwab deține în prezent o serie de businessuri și o firmă de consultanță specializată în consilierea guvernelor pe teme de economie și politică. Cu siguranță însă cea mai importantă parte din cariera lui este World Economic Forum, organizație pe care a fondat-o în 1971. Dacă la prima ediție a evenimentului au participat 450 de persoane, edițiile recente au atras peste 3.000 de participanți, dintre cei mai bogați și influenți oameni de afaceri și politicieni ai lumii, dispuși să plătească o taxă anuală care ajunge la câteva sute de mii de dolari pentru a fi membri premium ai acestei organizații selecte și alte câteva mii de dolari pentru a fi prezenți la reuniunea anuală. Sunt cunoscuți sub numele de „Davos Men”, iar Klaus Schwab este unul dintre ei.

Născut pe 30 martie 1938 în Germania, el s-a mutat împreună cu familia în Elveția, în timpul celui de-al Treilea Reich, dar a revenit în țara natală după război. În 1961, a absolvit ca inginer mecanic Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zürich, cu un doctorat în inginerie, urmat de un doctorat în economie la Universitatea din Fribourg și un master în administrație publică la John F. Kennedy School of Government din cadrul Universității Harvard.

În timp ce studia la Harvard, Schwab și-a găsit un mentor în viitorul consilier pentru securitate națională și secretar de stat Henry Kissinger. Un început promițător pentru viitoarea carieră de lider al unei organizații globale. În 1972, a devenit unul dintre cei mai tineri profesori de la Universitatea din Geneva, la un an după ce începuse deja povestea WEF.

Cunoscut inițial ca European Management Forum, evenimentul a fost conceput ca un loc în care liderii europeni de afaceri și oficialii guvernamentali puteau discuta despre cum ar putea crește competitivitatea companiilor europene în fața celor americane. De-a lungul anilor, reuniunea anuală de la Davos a devenit însă un eveniment de neratat pentru elita mondială, iar subiectele discutate, oficial și neoficial, au devenit mult mai complexe. Întâlnirile adiacente reuniunii pun la aceeași masă șefi de stat, politicieni și CEO de mari companii, alături de agendele lor. Dincolo de tema și programul oficial, WEF a fost înconjurat mereu de o anumită aură de mister, având în vedere lista de participanți, o bază ideală pentru tot felul de teorii ale conspirației.

Cunoscut inițial ca European Management Forum, evenimentul a fost conceput ca un loc în care liderii europeni de afaceri și oficialii guvernamentali pUTEAU discuta despre cum ar putea crește competitivitatea companiilor europene în fața celor americane.

Iar controversele nu l-au ocolit nici pe cel de la vârful piramidei, despre care se spune că a condus Forumul cu o mână de fier, considerat un „evanghelist” al „stakeholder capitalismului” și al celei de-a „patra revoluții industriale”.

În 2020, în plină criză Covid, Schwab a publicat cartea „The Great Reset”, o inițiativă gândită ca răspuns la pandemie, cu scopul declarat de a găsi căi de reconstrucție după criza globală, într-un mod care să acorde prioritate dezvoltării durabile. Multe voci au criticat însă viziunea acestuia, susținând că promovează dereglementarea economiei și un rol mai important în politică pentru marile corporații, în detrimentul instituțiilor guvernamentale. Alți comentatori au atacat conceptul pentru că ar fi supraestimat capacitatea unui grup de factori de decizie de a produce schimbări globale benefice sau pentru că ar fi promovat „capitalismul de cumetrie”, conform Wikipedia.

În plus, „The Great Reset” a generat o multitudine de teorii ale conspirației, răspândite pe rețelele de socializare, conform cărora pandemia a fost creată de un grup secret pentru a prelua controlul asupra economiei globale sau că o elită mondială încerca să elimine proprietatea privată.

Cartea publicată de Klaus Schwab a devenit un bestseller internațional în 2020, fiind urmată în 2021 de „The Great Narrative”, scrisă împreună cu Thierry Malleret, fondator al Monthly Barometer, care privește la lumea post-pandemică și propune soluții pentru un viitor mai rezilient, mai favorabil incluziunii și mai durabil.

De-a lungul lungii sale cariere, Schwab a publicat numeroase alte cărți, printre cele mai cunoscute fiind The Fourth Industrial Revolution (2016), un bestseller mondial tradus în 30 de limbi, și Shaping the Fourth Industrial Revolution (2018). În plus, el deține 17 doctorate onorifice și medalii naționale de onoare, printre care Marele cordon al Ordinului Soarelui Răsare din Japonia, Marea Colan cu Stea a Ordinului Național al Germaniei și Cavaler al Legiunii de Onoare din Franța. De asemenea, a fost numit cavaler de către regina Elisabeta a II-a.

O

O serie de controverse. În același timp, WEF și fondatorul lui nu au fost deloc ocoliți de scandaluri. Cel mai recent vine la pachet cu acuzații dure de discriminare la adresa femeilor și a persoanelor de culoare în rândul angajaților organizației.

În luna iulie a acestui an, o fostă angajată de culoare a WEF, Topaz Smith, a dat în judecată atât organizația, cât și pe Klaus Schwab pentru discriminare, susținând că în cei doi ani cât a lucrat pentru el nu a beneficiat de oportunități de promovare din cauza rasei și a sexului, arată un articol din Financial Times. Smith a declarat că oportunitățile de la conferința de la Davos erau de obicei rezervate angajaților albi și că a fost concediată în februarie 2024 pentru că avea un copil, susținând că forumul a înlocuit-o în timpul concediului de maternitate cu o „angajată albă, care nu era însărcinată”. Publicatia completează că acest proces vine după alte acuzații de discriminare și hărțuire sexuală la adresa organizației nonprofit.

În iunie, un amplu material din Wall Street Journal detalia numeroase acuzații de hărțuire și discriminare ale unor foști și actuali angajați ai WEF și susținea că Schwab ar fi făcut avansuri sexuale sau comentarii nepotrivite unor angajate. Potrivit WSJ, cel puțin șase angajate au fost forțate să plece sau și-au văzut cariera afectată atunci când au rămas însărcinate sau s-au întors din concediul de maternitate. Alte șase au descris hărțuirea sexuală pe care au experimentat-o din partea unor manageri superiori, unii dintre ei fiind încă angajați ai Forumului. Două femei au declarat că au fost hărțuite sexual cu ani în urmă de VIP-uri la întrunirile Forumului, inclusiv la Davos, unde se aștepta ca angajatele să fie la dispoziția delegaților.

Într-o declarație adresată WSJ, forumul a replicat că articolul „caracterizează greșit organizația, cultura și colegii noștri, inclusiv pe fondatorul nostru”.

M

Mister în privința succesiunii. În ultimii ani s-a pus tot mai des întrebarea: cine va urma la conducerea Forumului după retragerea fondatorului?. Chiar dacă anunțul oficial al retragerii lui Klaus Schwab din poziția de președinte executiv a venit în mai 2024, misterul privind succesiunea rămâne. Ceea ce se știe deocamdată este că el va păstra o funcție de conducere neexecutivă.

Potrivit World Street Journal, Forumul este o organizație internațională, dar în același timp și o afacere de familie. Cei doi copii ai lui Schwab dețin funcții de conducere, iar soția lui, Hilde, este copreședintă a Fundației Schwab pentru antreprenoriat social, care este o organizație soră a Forumului. Statutul organizației prevede că Schwab sau cel puțin un membru al familiei sale apropiate trebuie să facă parte din Consiliul de Administrație, alcătuit din circa 30 de membri, inclusiv violoncelistul Yo-Yo Ma, regina Rania Al Abdullah a Iordaniei și directorii Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional, potrivit website-ului Forumului. În statut se menționează că „fondatorul însuși își desemnează succesorul în consiliu”.

Implicarea familiei în structura WEF a născut în ultimii ani o serie de speculații privind posibilitatea ca Klaus Schwab să predea conducerea organizației chiar propriilor săi copii, dar deocamdată viitorul rămâne însă un mister, nefiind clar cine va prezida viitoarea reuniune de la Davos din 2025. În cadrul ediției din acest an a evenimentului, Klaus Schwab a spus: „Avem nevoie de o schimbare de paradigmă. Trebuie să reconstruim încrederea – încrederea în viitorul nostru, încrederea în capacitatea noastră de a depăși provocările și, cel mai important, încrederea unii în alții. Încrederea nu este doar un sentiment; încrederea este un angajament de a acționa”.