Povestea tinerilor români care au început afacerea într-un garaj iar acum au în plan să-și deschidă mai multe magazine

Ideea a apărut în urmă cu șapte ani, pornind de la observația că la vremea respectivă bucureștenii nu mai aveau acces la o pâine de calitate, așa cum exista în străinătate. Iar cum cei doi făceau de ani de zile pâine în casă, deja acumulaseră cele 10.000 de ore proverbiale, necesare excelenței în orice domeniu. ”Întrebarea «ce ar fi dacă…» a venit natural și într-o zi ne-am hotărât să încercăm să facem un business din asta, iar Tartelier 1.0 a început în 2011, într-un garaj. Glumeam cu partenerii că multe companii mari au pornit dintr-un garaj, iar dacă facem și noi la fel, sigur o să avem succes“, declară Irina Gheorghiu, care deține împreună cu soțul său afacerea Tartelier. După doi ani au decis să se mute într-un loc mai vizibil, dar din cauza dificultăților de a închiria un spațiu în condiții acceptabile au fost nevoiți să-și întrerupă activitatea.

Printr-un concurs de împrejurări, Tartelierul a renăscut în varianta 2.0 în primăvara lui 2017, cu noi investitori și o nouă locație. În prezent, Tartelier are cinci acționari – Irina și Ștefan Gheorghiu, Andrei Pitiș, un antreprenor foarte cunoscut în domeniul tech, Julien Ducarroz, fost director de marketing al Orange România și în prezent CEO al Orange Moldova, și Răzvan Popescu, unul dintre fondatorii Dental Med. Ștefan Gheorghiu are background în științe – fizică, chimie industrială, inginerie – și a lucrat 10 ani în cercetare în universități de prestigiu din SUA și Europa, iar soția sa este de profesie jurnalist, cu experiență de lucru și management în presa publică și privată.

Inițial, Tartelierul a pornit din pasiunea cuplului pentru gastronomie, acesta fiind încă motorul activității lor. În anii petrecuți în străinătate, cei doi au explorat cultura și tradițiile culinare ale Europei, mai ales partea de brutărie și patiserie și cofetărie; au cunoscut morari și brutari de la care, spun antreprenorii, au învățat foarte mult despre producție și business, iar cu unii colaborează și în prezent. După ce s-au întors în țară, după fiecare concediu petrecut în Franța, aduceau câte un sac de făină în portbagajul mașinii, povestește Irina Gheorghiu, iar timp de câțiva ani au făcut pâine în cuptorul de acasă, experimentând metode tradiționale de fermentație, diverse combinații de făinuri și semințe și diverse metode ce coacere pe vatră. ”Din cele două pâini care ieșeau din cuptor, pe una o mâncam, iar pe cealaltă o dăruiam. În acest fel ne-am făcut mulți prieteni și am descoperit că pâinea are proprietatea magică de a aduce oamenii la un loc“, spune Irina Gheorghiu. Investiția inițială s-a desfășurat în mai multe etape și este greu de estimat cu exactitate, dar fondatorii spun că se plasează în jurul a 100.000 de euro.

Principalele categorii produse și comercializate de Tartelier sunt pâinea, tartele dulci și sărate, patiseria pe stil francez (croissants, financieri) și oferta de prânz (sandvișuri, quiche, salate etc.). După cum arată și numele, Tartelierul este în primul rând un atelier de tarte, deci tartele sunt mediul în care cei doi își exprimă cel mai bine talentul și creativitatea. Astfel, Irina și Ștefan Gheorghiu au ambiția și de a arăta bucureștenilor că tarta poate fi mult mai mult decât prăjitura banală din cofetăriile tradiționale românești. ”Noi interpretăm în mod original rețetele clasice, dar creăm în permanență și altele noi“, spune antreprenoarea. Tartelierul se poziționează pe segmentul premium, oferind produse care punctează la calitate prin materiile prime din ingrediente bio.

Categoriile de public țintă includ ”young professionals“, acei oameni interesați de gastronomie sau de mâncare sănătoasă, oameni care cred în bio, susțin agricultura și un stil de viață sustenabil. În Tartelier nu se folosesc aditivi, coloranți alimentari sau conservanți, ci totul este produs pe loc, în ziua vânzării. De asemenea, afacerea se adresează comunității de expați europeni care caută în București o calitate a produselor comparabilă cu cea de acasă. În linii mari, valoarea bonului mediu este în jur de 30 de lei.

Pe de altă parte, piața în care activează este din ce în ce mai competitivă, iar dacă în 2011 în tot Bucureștiul existau doar două, trei afaceri cu pâine și patiserie de calitate, în ultimii ani au apărut multe firme mici care produc marfă bună, afirmă antreprenorii. ”Noi vedem asta ca un semn bun, care arată că piața se maturizează și cererea de produse de calitate crește. Tartelierul se diferențiază de concurență mai ales prin direcția bio pe care a ales-o“, explică Irina Gheorghiu. Deși spune că este prea devreme să vorbească despre datele financiare, ținând cont că au redeschis businessul de circa jumătate de an, fondatoarea precizează că în momentul de față încă mai investesc în schimbări și amenajări în magazin. Recunoaște că deocamdată nu se gândesc la extinderea businessului, dar e posibil ca în viitor să își deschidă mai multe puncte de vânzare. ”Ne dorim că Tartelierul să devină o destinație pentru cei interesați de mâncarea bună și un loc plăcut de întâlnire pentru business sau prieteni“, adaugă antreprenoarea. Pe de altă parte, completează tot ea, Tartelierul nu a fost gândit pentru francizare, deoarece principalul motor al interesului pentru produsele lor este reprezentat de creativitatea echipei de producție. ”În plus, nivelul de calitate este greu de reprodus în mai multe locații“, completează ea.

Cel mai dificil moment de la lansarea afacerii a fost, conform antreprenorilor, găsirea unui spațiu corespunzător pentru desfășurarea afacerii. În primul rând, chiriile foarte mari fac foarte dificilă găsirea unui spațiu care să permită producția și vânzarea în același loc. Pe de altă parte, infrastructura spațiilor comerciale este foarte precară – de exemplu, puține spații comerciale au curent trifazic și o capacitate suficientă pentru instalarea unui cuptor, iar instalarea acestora implică cheltuieli substanțiale care cad de obicei în sarcina chiriașului, spune Irina Gheorghiu.

”Însă un  antreprenor trebuie să aibă curajul să-și ia viața în propriile mâini. În primul rând, trebuie să fie dedicat și să aibă motivația să-și urmărească scopul și ideile și trebuie să fie tolerant la risc. Nu e nevoie să aibă mulți bani, mai ales că bani pentru afaceri se găsesc din ce în ce mai ușor în ultima vreme“, sunt sfaturile sale pentru cei care vor să ia calea antreprenoriatului. Indiferent în ce domeniu activează cineva, nu poate să obțină acest echilibru decât dacă îi place ceea ce face, pasiunea fiind una din căile sănătoase spre succes, completează antreprenoarea. ”Tinerii sunt mai buni la antreprenoriat decât cei din generația noastră. Ei au crescut deja într-o cultură în care totul e posibil și în care cunoașterea nu se mai limitează la un manual. Trebuie să aibă curaj să încerce, să nu se teamă de eșec și să învețe din el. Tinerii care vor să înceapă o afacere trebuie să înțeleagă cât mai repede că antreprenoriatul nu se potrivește oricui. Unele lucruri se pot învăța, altele țin de personalitatea fiecăruia“, conchide fondatoarea Tartelier.

Sectorul de morărit și panificație, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piață de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci și-au adjudecat 20% din piață. În industria de panificație cele mai multe companii sunt deținute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină tot antreprenorii locali.