Povestea singurului român din boardul regional al Danone

FMCG, telecomunicații, farma, înapoi în FMCG. Este traseul carierei lui Cosmin Vînătoru, singurul român din boardul companiei Danone pe zona Europei Centrale și de Sud-Est. Care sunt obiectivele companiei ajunsE la aproape două decenii și jumătate de activitate pe plan local pentru perioada următoare și ce rol joacă el în atingerea lor?

„Eu am fost recrutat, am fost parte dintr-un proces de recrutare externă, Și am trecut prin, să zic așa, toate focurile posibile.“

Am avut vreo cinci sau șapte interviuri. Am zis că e o experiență care îmi va folosi pe viitor și o tratez ca atare. Dacă e să fie cu succes, e bine, dacă nu, la fel”, povestește Cosmin Vînătoru, General Secretary Director Central Eastern Europe, Danone. De altfel, inițial nici nu a știut pentru ce companie era recrutat. „Am semnat un NDA până când am trecut de faza de agenție, apoi, văzând că e vorba de Danone, am devenit foarte interesat, pentru că vorbim totuși despre un lider global pe toate piețele pe care activează în zona de iaurturi, iar eu sunt consumator și de mic am crescut cu Danone. În al doilea rând, a fost jobul cel care m-a atras, fiind foarte complex.

E o pălărie mult mai mare față de pălăria pe care am avut-o până acum. Mi-a plăcut ideea și am acceptat oportunitatea.” Încă de la început i s-a pus în vedere că se dorește cineva care să fie deschis ca viziune, dispus să muncească foarte mult, să se dezvolte în a construi echipe și în a manageria o echipă foarte complexă, o persoană care dorește să conducă prin exemplul propriu. „Și cred că asta încerc și eu să fac, să muncesc cot la cot cu colegii mei și să le arăt prin propriul exemplu că se poate.”  De profesie jurist, absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității „1 decembrie 1918” din Alba Iulia, el a preluat funcția actuală în urmă cu un an, după o experiență de aproape trei ani și jumătate în echipa Pfizer.

Anterior, a activat pentru mai bine de un deceniu în telecomunicații, ca Legal Director în echipa Nobel, însă cariera și-a început-o tot în industria de FMCG, lucrând ca Legal Advisor în Colgate-Palmolive. Aici a avut și primul mentor – prima sa șefă, „care era foarte OK din punct de vedere profesional, dar avea și un echilibru în ceea ce privește viața personală și viața profesională și încă de la început m-a îndrumat în zona asta. Îmi spunea: acum avem foarte multă treabă, muncim cât putem, și apoi începem ușor-ușor să ne să ne mai relaxăm”, își amintește el.

O carieră ofertantă

Din funcția actuală, Vînătoru e responsabil de zona de Legal, Compliance, Corporate Affairs, Regulatory și OPOH și are în subordine 30 de colegi de pe cinci piețe: România, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia. La capitolul diversitate spune, pe un ton amuzat, că nu stau foarte bine, și asta pentru că „suntem, cred, doar patru sau maxim cinci bărbați, restul sunt femei. Echipele merg foarte, foarte bine. Suntem foarte mulțumit de cum funcționăm”. Diferențe, ca și abilități profesionale, între angajații din fiecare piață pe care o administrează spune că nu sunt foarte mari, „pentru că toți sunt experți în adevăratul sens al cuvântului, sunt foarte buni pe ceea ce fac. Diferențele, din câte observ eu, vin din cultură. Unele țări sunt mai deschise și mai colaborative decât altele”.

Pentru Cosmin Vînătoru provocările nu s-au oprit odată cu preluarea noului rol, ci vin, în continuare, „de peste tot”. „Spre exemplu, avem misiuni ale companiei pe zona de sustenabilitate, ca până în 2030 să avem zero emisii de carbon și până în 2025 să ne certificăm B Corp la nivel global.” Una dintre cele mai importante responsabilități ale echipei sale aceea de a proteja businessul, inclusiv reputația companiei, jucând cumva rolul unor „guardian angels pentru buna dezvoltare a businessului și implicit a rezultatelor companiei”. Despre reputația unei companii, deși consideră că cea pentru care lucrează și-a construit-o deja și acum important e să o mențină, Vînătoru consideră că aceasta se construiește/menține printr-un mix de acțiuni, de la a sta aproape de consumator, menținându-l informat cu privire la inovațiile și investițiile pe care le face compania, la a-l informa permanent cu privire la calitatea și siguranța produselor, dându-i totodată „un hint cu privire la ceea ce dorim să facem în viitor”.

Drumul spre made in Ro

Cu venituri de 691 de milioane de lei în 2021 și un profit de 34 de milioane, Danone a început producția locală în 1999, an în care a retehnologizat complet o fabrică de lactate aflată în ruine la momentul respectiv, unitate transformată „în centru regional de performanță și productivitate”. Fabrica deservește atât piața locală, cât și alte 13 țări.  „Pentru al doilea an la rând, în cadrul unei competiții interne în cadrul grupului, fabrica din București a fost desemnată numărul unu în Europa, iar succesul ei se datorează, în întregime, echipei locale”, evidențiază Vînătoru reușitele operațiunilor locale în cadrul întregului grup. Pe plan local, compania colaborează cu 20 de ferme mari și peste 200 de gospodari. Din cele 125 de tone de lapte proaspăt ajunse la fabrica din București a Danone se produc zilnic 1 milion de iaurturi, 90% din laptele folosit în fabricarea produselor fiind lapte românesc, provenit de la această rețea de gospodari locali, care fac parte din programul „O șansă pentru familia ta”, lansat de Danone cu scopul de a contribui la viața comunității, și de la alte ferme mari, și doar 10% de import, adus pentru a acoperi deficitul local.

În continuare, „ambiția noastră este să continuăm să investim în România, să producem și să păstrăm poziția fabricii Danone România ca fiind cea mai performantă fabrică Danone din Europa, să dezvoltăm proiecte sociale așa cum facem de 23 de ani, și da, ne-am dori ca ingredientul nostru principal, laptele, să provină exclusiv din România.” Iar odată cu fuziunea recentă dintre Danone, producător și distribuitor din zona de dairy și plant based cu divizia de produse pentru bebeluși și nutriție medicală Nutricia, compania și-a propus să ofere consumatorilor produsele necesare încă de la naștere, pe tot parcursul vieții. 

O nișă în creștere

În topul celor mai consumate categorii de lactate din portofoliul Danone se numără sana, kefirul, iaurtul simplu și iaurtul natural. Al doilea mare segment este reprezentat de produsele care aduc beneficii pentru sănătate, cum este Actimel, „care în ultimii trei ani, începând din pandemie este o preferință clară a consumatorilor din România, nu doar a celor europeni”. La rândul său, Activia este, potrivit companiei, cel mai puternic brand de iaurt din piață. Cea de-a treia grupă care a avut anul trecut o creștere de trei cifre este reprezentată de alternativele la iaurt, pe bază de plante. „De exemplu, se observă o preferință de consum, aici în România, pentru iaurtul pe bază de nucă de cocos. Suntem mândri că noi, cu gama Alpro, suntem în fruntea revoluției plant based și încurajăm regimul flexitarian și alimentația plant based.”

Deși produsele plant based există deja în România de câțiva ani, piața e încă la început și într-o continuă dezvoltare. „Penetrarea produselor pe bază de plante este într-o continuă creștere atât în mediul urban cât și (poate surprinzător pentru unii) în mediul rural. Puternic influențați de perioadele de post, românii din mediul rural apelează și ei din ce în ce mai des la produse pe bază de plante.” Vînătoru spune că oferta e și ea în creștere, apărând din ce în ce mai multe variante unbranded/private label, mai ales în segmentul de băuturi. „Însă Alpro (gama plant based a companiei – n. red.) este și rămâne lider de piață.” Anul 2022 a venit cu creșteri double digit versus 2021 pentru Alpro, cel mai accelerat segment fiind cel de produse fermentate. Însă în continuare băuturile au ponderea cea mai mare. „E greu să vorbim despre cel mai căutat sortiment într-o categorie cu mai multe segmente, al cărei factori decizionali sunt atât la nivel de sortiment cât și la nivel de ingrediente. Totuși, accelerări mai mari avem pe gama Barista și No sugars, ambele țintind câte o nișă de plant based.” Gama plant based a companiei „are cel mai complex portofoliu dintre brandurile Danone” și include 50 de produse, parte a cinci segmente diferite (băuturi, cafea, produse fermentate, deserturi și cremă de gătit).

Vânzări multichannel

Cea mai mare parte din vânzările companiei – peste 60% – se realizează în comerțul modern. „Cooperăm cu toți partenerii din comerțul modern, avem relații strategice cu aceștia și suntem prezenți în toate formatele  – de la supermarket, hipermarket la modern convenience sau cash & carry.” În același timp, jucătorul are o amprentă puternică în comerțul tradițional, în canalul de proximitate, în care businessul operează prin rețelele regionale de distribuitori locali. „Este în natura categoriei de lactate proaspete să fie prezentă acolo unde se află consumatorii. Suntem prezenți în HoReCa, în special cu iaurturile, dar din ce în ce mai mult și cu produsele pe bază de plante. Avem și o gamă specială pentru cafenele – Alpro Barista.” Pe categoria plant based, Vînătoru spune că cel mai potrivit canal de vânzare este și va rămâne în continuare hipermarketul. Totuși, nici supermarketurile, discounterii sau magazinele de proximitate nu rămân în urmă, ei reușind să capitalizeze foarte mult din creșterea categoriei. „Canalele mai noi (cel puțin pentru noi) încep să aibă o pondere din ce în ce mai mare, iar aici vorbim atât despre e-commerce cât și despre farmacii.” Potrivit lui, categoria va continuă să crească și în anii următori, deși trendul de creștere nu va mai fi poate la același nivel de double/triple digit. „Cele mai multe oportunități de creștere vin din acțiuni de penetrare care să permită și celor care până acum nu au acordat atenție segmentului să îl consume. În continuare va există dorința de a consuma produse pe care le considerăm mai sănătoase și cu un gust mai bun, prin urmare relevanța categoriei va continuă să crească.”

Preocuparea pentru sănătate, o constantă

Vînătoru spune că în prezent, pe piață există o mulțime de trenduri internaționale care apar în România, „însă credem că cel mai important este cel al menținerii unui stil de viață echilibrat, fără a mai apela la un regim sau la o cură de slăbire. Prețul este relevant, bineînțeles, însă procesul decizional este mai complex și are  componente precum gustul, ingredientele sau nevoia specifică pe care o adresează.” Așadar, în ciuda impredictibilității aduse de evenimentele din ultima vreme, preocuparea consumatorului român pentru sănătate, preocupare care s-a accentuat odată cu teama de a nu ajunge să aibă nevoie de îngrijiri medicale, rămâne o constantă. „Preocuparea pentru igienă a fost foarte bruscă și foarte evidentă. Dar vedem o continuare a preocupării pentru creșterea imunității (inclusiv prin alimentație), creșterea preferințelor pentru produsele fără zahăr adăugat și pentru produsele pe bază de plante, creșterea preferințelor pentru produsele cu listă scurtă și transparența în ingrediente, și în general pentru importanța unei diete echilibrate și a unui stil de viață sănătos, dar și pentru impactul pe care produsele pe care le cumpără îl au asupra mediului”, această tendință fiind întâlnită în mod special în rândul generației Z. „Acesta este un trend care crește și care credem că se va menține și în viitor.”

Un program echilibrat

În ciuda complexității funcției pe care o deține, reprezentantul Danone spune că încearcă să aibă un work-life balance destul de bun. „La începutul meu aici recunosc că am avut niște dificultăți în primele două luni pentru că am fost copleșit de nivelul de informație, de ședințe, de întâlniri, și mi-a fost foarte greu. Dar acum m-am așezat, totul este foarte bine.”

De obicei, își planifică în linii mari agenda – calluri, întâlniri – cu o zi înainte, „deși, bineînțeles, mai apar și multe situații neprevăzute”. Dacă merge la birou, se trezește la ora 7, dar dacă lucrează de acasă, își amână ora de trezit pentru 8:00 și la 9:00 e deja conectat. „Încep prin a-mi revizui e-mailurile, să văd ce-i mai important și mai urgent.” În funcție de asta își setează și prioritățile. Îi place să înceapă cu ce e mai greu, cu proiectele cele mai grele, cele mai obositoare. „Dimineața când am capul limpede, vreau să le pot trata. Apoi navighez cumva, să spunem, și printre întâlniri.” Către seară se ocupă de taskurile și de agenda pentru a doua zi, apoi își încheie ziua, dacă nu a apucat să facă asta la prânz, cu 10-15 minute de concentrare, în care „mă gândesc ce am făcut astăzi, ce mi-am dorit să fac, ce era plănuit să fac, ce am realizat într-un final, ce mi-a scăpat, ce pot pune pe agendă pentru mâine, ce am făcut bine, ce n-am făcut bine, unde trebuie să mai lucrez și apoi încerc să mă preocup doar de partea personală pentru mine și pentru ceea ce contează în mod personal”. În timpul liber încearcă să se plimbe, să facă cât de multă mișcare este posibil, hobby-urile sale fiind în zona sportivă. „Încerc să mă mișc cât pot de mult și seara încerc să mai ajungă la sală dacă pot, iar dacă nu, să fac o plimbare lungă, de cel puțin o oră, sau să ies cu bicicleta, iar în weekend la fel, să ies cu bicicleta, plimbări prin pădure, plimbări pe la munte dacă ajung, alergat, sală, tot ceea ce pot eu să fac.” La fel, îi place foarte mult și să joace baschet.

Lecția răbdării

Pentru a-și defini întregul parcurs profesional, Vînătoru folosește termenul „muncă”. La capitolul greșeli spune că le-a făcut, probabil, pe toate, „cum le-am făcut cu toții”. „Cred că cea mai bună lecție este că trebuie să ai întotdeauna răbdare, să rămâi detașat, indiferent ceea ce se întâmplă, să stai detașat, să privești lucrurile cu o anumită liniște, ca să poți să iei cele mai bune decizii sau să ai cele mai bune reacții.” El îi sfătuiește pe tinerii aflați la începutul carierei să aibă răbdare, să fie deschiși, să dorească să muncească și să se dezvolte, să fie echilibrați, „și aici mă refer nu numai la work-life, ci mă refer și la contribuția lor – să fie cumva balansată cu ceea ce solicită. Pentru că văd în rândul tinerilor un dezechilibru în ceea ce privește contribuția versus beneficii”. Le mai recomandă, de asemenea, să fie conștienți că totul se clădește în timp. Motivul pentru care îi place și ar recomanda această industrie și altor tineri, ca loc în care să-și dezvolte o carieră, se leagă în primul rând de faptul că este foarte dinamică. „Aici, dacă dacă ai posibilitatea să lucrezi într-o funcție care să te ajute cumva să creezi, ai ocazia să faci multe, multe, multe lucruri.” Iar despre tinerii care vin în echipa Danone, „o pepinieră în industrie”, spune că în șase luni – un an devin experți în ceea ce fac și apoi pot aduce „o super plusvaloare și o contribuție esențială”, pentru că au parte de o pregătire foarte bună în cadrul companiei. În continuare, Vînătoru spune că primul său obiectiv rămâne acela de a vedea echipa bine și să așeze un pic mai bine lucrurile, pentru că „suntem acum într-o zonă dinamică și mi se pare că de multe ori trăim într-un haos iar lucrurile nu sunt foarte bine aranjate. Trebuie să mai lucrăm puțin în a le aranja. „Concentrarea mea e în primul rând pe echipă, să-i văd că sunt că sunt OK și că putem să mergem în ritmul ăsta o perioadă lungă de timp, pentru că se văd rezultatele.”  

Carte de vizită

Cosmin Vînătoru, General Secretary Director Central Eastern Europe, Danone

1. Este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității „1 decembrie 1918” din Alba Iulia;

2. Și-a început cariera în echipa Colgate-Palmolive; a plecat apoi în telecomunicații, la Nobel Ltd., iar ulterior s-a mutat în farma, la Pfizer, înainte de a prelua, în toamna anului trecut, jobul actual;

3. Este pasionat de sport și în timpul liber îi place să meargă cu bicicleta la pădure și la munte, să alerge, să meargă la sală și să joace baschet.

Comunitatea locală, sub lupa investițiilor

Potrivit viziunii socio-economice a companiei, responsabilitatea unei companii nu se termină la poarta fabricii sau la ușa biroului. De aceea, Danone se implică activ în proiecte care susțin comunitatea locală. Activitățile de CSR ale companiei s-au centrat de-a lungul timpului pe: 1) educație pentru consumatorii români (Cupa Hagi Danone 2010, destinată promovării sportului și a obiceiurilor sănătoase printre copiii cu vârste de 10-12 ani, și care a beneficiat de o investiție de peste 1 mil. euro în 10 ani, oprindu-se pe fondul apariției pandemiei de COVID-19; vizite în fabrică pentru preșcolari și elevi, program cu buget anual de 20.000 de euro, demarat în 2013 și desfășurat între lunile octombrie – iunie, peste 2.000 de copii trecând anual pragul unității de producție; „Sănătos de mic”, un proiect de educație nutrițională pentru preșcolari, având ca obiectiv includerea educației nutriționale în programa grădinițelor din România, lansat în 2017, și cu un buget de 480.000 de euro până în prezent; Samas – program de educație perinatală pentru părinții din România, pentru susținerea alăptării, lansat în 2013, cu investiții de 990.000 de euro până în prezent, fiind singurul program de acest fel implementat în România); 2) educație pentru profesioniștii din sănătate; 3) investiții care susțin fermierii români (proiectul „O șansă pentru familia ta”, prin care se susțin circa 200 de gospodari din zona Zimnicea, gospodari care asigură în prezent circa 10% din laptele folosit în fabrica din București a companiei, proiectul beneficiind din 2012 până în prezent de investiții de circa 7 milioane de euro, iar circa 20 milioane de euro au fost investiți, de asemenea, din anul 1999, în dezvoltarea locală a producției de lapte prin fermierii români care aprovizionează fabrica, constând în: asigurarea unei genetici de calitate în ferme, suport pentru săli de muls, training de specialitate, schimb de experiență cu fermieri din alte țări).