Povestea românului care, la vârsta de doar 36 de ani, a construit o afacere extinsă în șapte țări europene

100 Tineri manageri de top. Alexandru Luchian Constantinescu, Life in Codes

Alexandru Luchian Constantinescu, fondator și CEO, Life in Codes

36 de ani

Este fondator și CEO al Life in Codes, companie de tehnologie specializată în consultanță și implementare de soluții care optimizează colaborarea și managementul proiectelor în organizații. Cu mai mult de 12 ani de experiență în industrie și numeroase certificări internaționale, conduce o echipă remote de 15 specialiști care activează în șapte țări europene. Sub coordonarea sa, Life in Codes s-a extins din România în piețe strategice precum Bruxelles, Londra și Dubai, consolidându-și poziția la nivel internațional.

START CU IMPACT

Cât de departe poți ajunge cu flexibilitate și curaj?

Depinde cât de pregătit ești să renunți la control. Flexibilitatea reală nu înseamnă să fii de acord cu tot, ci să fii dispus să rescrii planul în mijlocul haosului, fără să-ți pierzi busola. În ultimii ani, mi-am recalibrat deseori traseul, de la felul în care colaborăm în echipă (remote, internațional, asincron), până la felul în care intrăm pe piețe noi. Curajul a fost factorul declanșator care ne-a împins să deschidem birouri la Londra și Dubai și să transformăm compania noastră din România într-un jucător global. Dar fără flexibilitate, n-am fi trecut de primele bariere. Curajul te face să intri în joc. Flexibilitatea te ține în el.

Ai dat-o în bară? Povestește-ne!

Am greșit când am confundat dorința de a livra, cu obligația de a accepta orice proiect. La început, când fiecare client părea o validare, am spus „da” unui parteneriat care nu ni se potrivea – ca ritm, ca viziune, ca stil de lucru. Ne-a costat timp, echilibru intern și energie. Lecția a fost dură, dar clară: focusul bate volumul. Azi, alegem partenerii pe baza valorilor comune, nu doar a bugetului. Și învățăm să spunem „nu” fără vinovăție.

Greșelile: cărămizi sau capcane?

Sunt cărămizi, dacă știi să le recunoști și să le pui în fundație. Dar pot deveni capcane dacă le ignori sau dacă le repeți în numele unei așa-zise „perseverențe”. Greșelile sunt costisitoare, dar prețul lor e acceptabil când vine la pachet cu o lecție onestă. În cultura noastră internă, le discutăm deschis. Nu avem un sistem de penalizare, avem un sistem de reflecție. E mai greu pe termen scurt, dar infinit mai eficient pe termen lung.

LIMITĂRILE ȘI LECȚIILE

Ce greșeli nu ai ierta niciodată?

Cele care trădează încrederea. Poți greși într-un calcul, poți rata o livrare, poți chiar să spui „nu știu”, dar dacă ascunzi, manipulezi sau tragi pe alții după tine ca să salvezi aparențele, devine o problemă de caracter. Într-o echipă mică, cum e a noastră, încrederea nu e un „nice to have” – e infrastructura. Fără ea, nu poți construi nimic solid, oricât de bun ai fi profesional.

Proiectul în care ți-ai pus amprenta.

Un program de transformare digitală într-o instituție europeană. Ritmul era alert, presiunea enormă, iar stakeholderii, diverși. A fost prima dată când am simțit în mod real impactul: cum ceea ce facem schimbă viețile unor zeci de mii de oameni, chiar dacă nu ne vor cunoaște niciodată. Acolo am învățat să gândesc la scală largă și să traduc tehnologia în limbaj de business și în rezultate tangibile.

Ce le-ai spune tinerilor care sunt acum în facultate?

Să nu aștepte permisiunea de a încerca. Piața nu mai e despre diplome, ci despre relevanță. Începe cu ce știi azi și învață în fiecare lună ceva nou. Greșește repede, întreabă des, construiește ceva – chiar dacă e mic. Și nu alerga după siguranță, ci după sens.