Povestea primei farmacii din lume. A ajuns la un business de sute de miliarde de dolari și o istorie de peste 350 de ani. Ce afaceri administrează în România

Merck este prima companie farmaceutică din lume, înființată acum 353 de ani de către Friedrich Jacob Merck.  A devenit o societate cu o valoare de piață de aproape 200 de miliarde de dolari, dar a rămas în continuare o afacere de familie despre care reprezentanții companiei spun că susține din plin o cultură organizațională sănătoasă, stimulată – de asemenea – de șefii departamentelor de resurse umane.

După o serie de rezultate mai mult decât încurajatoare în 2020, compania vizează în prezent lansarea a cinci medicamente inovatoare. Primul dintre ele, care a fost deja creat, reprezintă un hormon de creștere cu un dispozitiv de administrare digital prin intermediul căruia se va înlocui clasica seringă.

Un alt medicament va fi dedicat pacienților cu scleroză multiplă, tratament care va schimba paradigma de abordare a patologiei respective. Așadar, patru ani de terapie vor putea fi înlocuiți cu doar 20 de zile. Următoarele două lansări vor fi în oncologie, pentru cancerul de vezică și cel de rinichi, compania urmând să dezvolte și un mult așteptat tratament pentru tratarea diabetului, boală de neignorat în contextul pandemiei de coronavirus.

Merck România a încheiat primul an al pandemiei cu o cifră de afaceri de circa 248 de milioane de lei, în creștere cu 7% prin comparație cu 2019, în timp ce profitul net a depășit 3,1 milioane lei, plus 40% față de anul precedent.

„Suntem alături de pacienți. Pentru a susține acest demers, cele mai mari investiții ale companiei au fost făcute în oameni. Angajații Merck sunt curioși  și determinați să găsească cele mai eficiente modalități de a veni in sprijinul pacienților. Acest lucru ne-a ajutat să devenim una dintre cele mai inovatoare companii, misiunea noastră fiind una centrată pe pacienți”, spune Emanuel Ghencioiu, HR Country Head al Merck România, Croația și Slovenia.

Dacă luăm în calcul mediul plin de provocări în care se află industriile, fluctuația din cadrul societății este nesemnificativă, de vreme ce firma s-a despărțit de un singur angajat în 2020.

Emanuel Ghencioiu este de părere că, deși încrederea stă la baza întregului concept, construirea unei asemenea echipe implică un proces extrem de dificil. Totuși, un avantaj principal este faptul că Merck România este o organizație mică spre medie, iar colegii au ajuns să se cunoască destul de bine, putând să schimbe idei constructive și să se completeze în situațiile critice.

„Motivarea angajaților este un subiect plin de provocări în orice context, nu doar în cel de criză. Ne-am concentrat atenția foarte mult in zona de people development: în perioadele in care nu ne puteam desfășura activitatea în parametri normali (cum ar fi în lockdown) colegii au beneficiat de o serie de workshopuri, seminare web, cursuri cu accent pe dezvoltare profesională și personală. În urma acestor eforturi am observat o determinare ridicată privind punerea in aplicare a noilor cunoștințe. Siguranța locului de muncă joacă un rol foarte mare aici. Chiar daca activăm in domeniul farmaceutic/life science, criza a existat si pentru noi.”

Un alt factor important este comunicarea transparentă, firma fiind nevoită în acest sens să mențină activ nivelul de transmitere al recunoașterii și să înțeleagă importanța muncii fiecărui angajat. Însă, la polul opus, există o serie complexă de provocări, mai ales acum, când profesioniștii în resurse umane nu s-au mai confruntat cu astfel de situații de criză. Condițiile impuse de coronavirus au dus la tot mai multe ore lucrate pentru dezvoltarea unui plan de adaptabilitate în noul context legislativ, îndeplinind totodată atât cerințele grupului, cât și nevoile businessului.

„Existau foarte multe întrebări din partea colegilor care conțineau «de ce?», «și acum ce facem?», «cum?» etc. Pentru a depăși toate aceste aspecte a fost nevoie de empatie și raționament în luarea tuturor deciziilor ce puteau afecta mersul normal al lucrurilor. Nu a fost deloc simplu, dar sunt convins că pentru toți dintre noi, cel puțin colegii din Merck, 2020 a fost un an marcant și nu doar in parcursul profesional. Omul de HR este văzut ca un sfătuitor, ghid, iar in acest context rolul a fost mai mult decât strategic. A trebuit să anticipăm trendul fluctuant al pandemiei și să punem în balanță interesele profesionale și cele personale. Privind acum, tot contextul de activitate profesională este schimbat – trebuie doar să ținem pasul”, a declarat Emanuel Ghencioiu. Piața farma din România a crescut anul trecut cu 1,3% la aproape 18 miliarde de lei, în timp ce, în volum, vânzările de medicamente au totalizat 625 de milioane de cutii, nivel similar cu datele din 2019, iar numărul total de zile de tratament a crescut cu 6,9%.

Dacă excludem impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) și cost-volum (CV), valoarea medicamentelor pe bază de rețetă eliberate din farmaciile publice a scăzut cu 0,5% la 9,97 miliarde
de lei.

„Credem cu tărie că obiectivul pieței farmaceutice ar trebui să fie acela de a oferi pacienților români, ca oricărui pacient din UE, acces in mod egal la medicamente moderne și inovatoare. La nivel mondial in urma investițiilor majore in cercetare, apar medicamente noi cu rate de succes pozitive. Apariția acestor medicamente prezintă un impact bugetar, dar in aceeași măsură crește speranța de viață a pacienților. Cred că piața din România va continua să crească și salut pe această cale eforturile Ministerului Sănătății de a pune la dispoziția pacienților români molecule noi și inovatoare”, continuă Emanuel Ghencioiu. Întrebat în legătură cu modul în care ne raportăm la ponderea procentuală de gen și diferențele salariale de gen, șeful departamentului HR din cadrul Merck România răspunde că egalitatea la locul de muncă este un proces continuu care trebuie recunoscut în toate relațiile profesionale.

Deși femeile și bărbații sunt implicați în mod egal la locul de muncă, există diferențe care generează un set de consecințe privind independența și bunăstarea financiară, femeile fiind indiscutabil mai afectate. Prin urmare, Emanuel Ghencioiu consideră că este nevoie ca mediul privat să ia măsuri interne pentru prevenirea și combaterea problemei, acțiunea trebuind să fie strâns susținută de Comisia Europeană.

„Cred că eliminarea unuia sau mai multor factori care duc la creșterea acestor diferențe salariale dintre femei și bărbați poate conduce la diminuarea diferenței. Am identificat ca și factori favorizanți următorii: 1. Femeile lucrează mai frecvent cu bărbații cu normă parțială. 2. Femeile muncesc în industrii ce nu sunt atât de bine plătite. 3. Femeile se dedică mai mult vieții de familie și activităților gospodărești”, susține Emanuel Ghencioiu.

Însă din ce în ce mai multe firme pun accent pe concepte precum paritatea de gen și echilibrul dintre viață și muncă, ceea ce demonstrează că implicarea mediului privat în această luptă este crucială în schimbarea contextului actual. În plus, România a devenit în ultimii ani una dintre țările cu cele mai mici diferențe salariale în funcție de gen. „Aici, la Merck, avem diferite proiecte care urmăresc lupta împotriva inegalităților în muncă. De exemplu suntem una dintre țările Est-Europene care colaborează cu HBA-Healthcare Businesswoman Association susținând misiunea și scopul către diversitate și egalitate în cadrul companiilor.”

Emanuel Ghencioiu este de profesie sociolog, cu masterat în psihologie, axându-se pe managementul resurselor umane și psihologie organizațională. El și-a început activitatea profesională încă din timpul facultății, accesând joburi de tip entry-level, dar menținând direcția de HR. Debutul în lumea farmaceutică a avut loc în 2013, iar prezența în Merck România a început în urmă cu patru ani, timp în care omul de HR a avut ocazia să pună bazele și să dezvolte departamentul local de resurse umane, de la proceduri și moduri de lucru la consolidări și procese. „Lucrul cu oamenii nu este un domeniu ușor, dar provocările de care am avut parte m-au făcut să mă maturizez rapid, să fiu mai tenace și să ridic standardele când vine vorba de așteptări – atât ale mele cât și ale celor din jur.”