Povestea omului care a transformat o autobază de pe timpul lui Ceaușescu într-un hotel, iar acum are unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din România

De la o fostă autobază transformată în hotel, Nicolae Căpușan a ajuns să dețină acum unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din țară și să obțină venituri anuale de peste 10 milioane de euro. Planurile lui depășesc granițele Clujului și vizează extinderea lanțului în Băile Herculane, prin revitalizarea fostului hotel Decebal, cât și extinderea lângă Capitală. 

Nicolae Căpușan deține și conduce în prezent un grup care a ajuns la o cifră de afaceri totală care se plasează în jurul valorii de 10 milioane de euro; din acesta fac parte hotelurile SunGarden din Turda, SunGarden Therme din Dej, precum și complexul hotelier SunGarden Resort din Cluj. În următorii trei ani, vizează atingerea unui prag de 25 de milioane de euro și extinderea în Herculane, dar și în apropierea Bucureștiului.

La fel ca mulți alți antreprenori români din generația sa, clujeanul Nicolae Căpușan a ales să renunțe la meseria de bază pentru a începe primele afaceri, după Revoluție. De profesie inginer de sistem, după ce absolvise Facultatea de Electrotehnică, secția Calculatoare, spune că era foarte greu pentru el să ajungă într-o funcție bună în acele vremuri, în condițiile în care acestea erau alocate celor care „cunoșteau anumiți oameni”. 

Astfel, după căderea comunismului a reușit să adune 100 de mărci, bani cu care a cumpărat o geantă de rățuște din plastic, de jucărie – „ultimul lucru care se mai găsea într-un magazin cu jucării, fiindcă totul dispăruse pe vremea aceea” – pe care le-a vândut „în afară”. I-a rămas întipărit în minte sunetul pe care l-au făcut rățuștele în momentul în care vameșii au verificat geanta. „La prima ieșire din țară aveam emoții extraordinare; iar la vamă, după ore de așteptare, unul dintre vameși a apăsat pe geantă când i-am spus că transport rățuște”.

Acesta a fost începutul care l-a ajutat să pună temelia afacerilor sale. Apoi, cu circa 1.000 – 2.000 de mărci, „bani cu care în vremea aceea puteai să cumperi un apartament – deja eram bogat”, s-a orientat pe aducerea de autobuze din Germania.

A cumpărat un prim autobuz cu 300 de mărci de acolo și l-a adus în România, în contextul în care, pe atunci, după reunificarea estului cu vestul Germaniei, „esticii voiau să scape de industria care nu avea origini germane”. Pentru România, care avea autobuze învechite la vremea aceea, aceasta a fost o oportunitate, iar pentru omul de afaceri, începutul unui business profitabil.

După primul autobuz vândut, au urmat sute, spune el, dedicându-se acestei activități între 1991 și 1993. Când s-au terminat autobuzele, a trecut într-o altă etapă: importul de piese de schimb din Germania pentru acestea: „Toți românii luau piese vândute drept originale din Ungaria, am descoperit însă că nu erau chiar originale, ci aduse din Polonia; polonezii le vindeau cu 50% mai puțin. Am aflat apoi că și piesele lor de schimb, potrivit unor specificații tehnice de pe acestea, erau produse în Rusia”. Prin urmare, s-au dus în Rusia, de unde le-au cumpărat la un sfert din preț.

În 1995 deveniseră lideri naționali pe zona de piese auto – cu venituri de sute de mii de dolari. O parte din bani i-au reinvestit în imobiliare – nu ca parte a unei strategii, ci, potrivit lui Căpușan, datorită unei pasiuni pentru pământ moștenite de la părinți și bunici.
Au cumpărat mai multe proprietăți, cărora nu le-au acordat prea multă atenție pe vremea aceea – „Să fie!” – pentru ca abia mai târziu să le și folosească.

În jurul anului 2000 au renunțat la afacerea cu piese auto și s-au orientat către industria turismului. Era domeniul care lui Nicolae Căpușan îi plăcea cel mai mult – „Și de atunci nu mai lucrez”, spune el, referindu-se la cât de pasionat este în continuare de turism.
autobazA devenită Hotel

Prima experiență în HoReCa a venit odată cu administrarea, în concesiune, a unui restaurant luat de la „niște americani veniți să facă afaceri în România”.  „România nu este America, prin urmare ei au venit cu principiile lor de acolo și au eșuat”, spune Căpușan. A preluat restaurantul și l-a administrat timp de trei ani. Un prim pas în dezvoltarea propriilor afaceri în domeniul turismului a fost însă făcut pe o proprietate folosită în vremea afacerilor anterioare. Omul de afaceri cumpărase la un moment dat o autobază la Turda, care avea un corp administrativ – o clădire în formă de cutie, în care se aflau câteva zeci de birouri.

Nicolae Căpușan povestește că s-a gândit timp de mai mulți ani cum ar putea să transforme spațiul, în contextul în care, pe vremea aceea, birourile nu erau atât de importante – „Îți făceai treaba în mașină sau pe un colț de masă”. Până la urmă, a decis să convertească spațiul respectiv într-un hotel.

Acesta a fost inaugurat în 2006, iar în 2005 a cumpărat proprietatea de 6.000 de metri pătrați, cu o cabană de vânătoare inclusă, pe care a dezvoltat ulterior actualul SunGarden Golf & Spa Resort.

Chiar dacă spune că nu s-a concentrat niciodată pe calculele matematice, crede că în situația proprietății din Turda investiția s-a ridicat la aproximativ 1 milion de euro, iar în SunGarden Golf & Spa Resort aceasta este cuprinsă între 12 și 14 milioane de euro. Omul de afaceri precizează însă că „investiția nu este niciodată încheiată”.

De-a lungul timpului, au evoluat de la un grad de ocupare de 3% în primul an și vizitatori care întrebau „Mititei nu serviți?” la creșteri constante ale cifrei de afaceri și la lansări ale unor branduri premium în unitatea lor.

În prezent, au în funcționare trei hoteluri cărora li se va adăuga hotelul Decebal de la Herculane, a cărui reabilitare au început-o.
„Hotelul Turda este mai degrabă pentru turiștii care vin la salină și în sezon este un grad de ocupare 100%; cel din Cluj este un hotel business, iar SunGarden Golf and Spa Resort este un complex leisure – se așază pe clientela care vrea să petreacă timp liber – să se relaxeze.”

Pe cel din urmă observă un trend crescător din punctul de vedere al pachetelor care se vând, astfel că dacă până anii trecuți vindeau rar un pachet turistic de 5-7 zile, în prezent observă o creștere semnificativă pe această zonă. Căpușan observă de asemenea o creștere pe segmentul turiștilor străini care cumpără pachete de vacanță. Aceștia sunt mai ales israelieni care vin având zbor direct la Cluj de la Tel Aviv – vin 10-20 de persoane, stau 7 zile și consumă.

Nu îi ocolesc însă nici vesticii și spune că cei mai mulți dintre ei sunt englezi.„E clar că străinii cheltuie cei mai mulți bani. Sunt obișnuiți cu turismul de agrement, de relaxare – dacă merg la un hotel, acolo își fac tot sejurul, all inclusive,  iar românii iau deseori cazare în regim de demipensiune și merg în Cluj, în restaurante, prin baruri, își cheltuie banii mai ales în oraș, mai puțin în incinta complexului”, observă antreprenorul.

Nicolae Căpușan spune că pentru fiecare business au lansat noi faciliăți; altele noi sunt în curs de implementare. Oferă ca exemplu o „divizie de catering, pentru clienți premium, pe care am implementat-o prima dată la Dej”. Această afacere merge din ce în ce mai bine, potrivit lui, și începe deja să genereze și profit.
La Turda au implementat două proiecte legate de dezvoltarea activităților sportive și și-au propus să lanseze încă un spațiu pentru evenimente. Facilitățile de la SunGarden Golf & Spa Resort includ un spa, un teren de golf „marcă înregistrată” a brandului lor, trasee turistice mai scurte și mai lungi – „mai generatoare de emoție sau mai puțin generatoare de emoție – un traseu care trece printr-o grotă a mistreților de pildă”.
Omul de afaceri spune că nu întâmpină probleme nici în ceea ce privește personalul. „Oamenii rămân, doar din când în când mai dăm noi câte unul afară, din cauza mentalităților pe care nu vor să le schimbe.”

Din Cluj la Herculane și Snagov

În ceea ce privește planurile de viitor, cochetează cu ideea de a deschide un complex SunGarden în apropierea Capitalei. „Experiența ne spune că o afacere de succes este una care se așază undeva în periferie, dar cu un ambient plăcut și care poate să fie aducător de succes foarte repede. Am dat deja sfoară în țară la prietenii mei din București, dacă găsesc un teren pe malul lacului Snagov unde să putem implementa acest proiect”, spune antreprenorul.
În prezent însă, se concentrează pe dezvoltarea proiectului de la Herculane, unde au cumpărat fostul hotel Decebal. Antreprenorul estimează că va fi nevoie de o investiție cuprinsă între 3 și 5 milioane de euro și și-au propus să îl dea în folosință în 2021.
Un alt proiect dezvoltat de familia Căpușan este un centru care are o sală de escaladă, o zonă de yoga și una de parkour – o activitate care chiar dacă este nouă în România, spune că peste 60 de cursanți copii s-au înscris până acum.
Sala de escaladă se întinde pe 500 de metri pătrați, iar antreprenorul clujean crede că reprezintă viitorul activităților sportive. „Dacă până acum era la modă să mergi la sală, acum lumea caută ceva nou. 30% dintre clienții pentru escaladă sunt studenți străini care studiază în Cluj – în Germania, Austria e plin de astfel de săli”, observă Vlad Căpușan, fiul antreprenorului.

Planuri pentru a doua generație de antreprenori
Soția lui Nicolae Căpușan, Camelia, este de profesie medic neurolog, însă ambii săi copii sunt implicați în afacere. Chiar dacă Vlad și Ruxandra, „oameni de artă”, au absolvit atât liceul de artă, cât și institutul de arte și au studiat o parte din timp în Italia, în prezent sunt implicați în afacere amândoi. „Când știu că unul dintre ei este implicat, se ocupă de un anumit proiect, am confort, știu că sigur lor le pasă ce se întâmplă cu businessul”, spune antreprenorul.

Mărturisește că a alocat mare parte din timp – dar și resurse – în dezvoltarea abilităților de management ale copiilor. „Am avut șansa ca ei să se întoarcă acasă, iar fiecăruia i-am dat câte un mic proiect – cu unele au eșuat, am pierdut poate câteva zeci de mii de euro, dar am discutat, am evaluat împreună unde au greșit, am învățat lecțiile”, descrie el pregătirea pentru trecerea afacerilor la următoarea generație. 
Ruxandra Căpușan are 24 de ani, lucrează pe segmentul operațional al afacerii și are mai multe direcții în responsabilitate, printre care marketingul câtorva businessuri, precum și misiunea de a forma o echipă de marketing proprie, iar pe termen lung vrea să se implice în proiectul Herculane.

„E foarte greu să reabilitezi o clădire care este o ruină astăzi, dar este mult mai greu să îi faci operaționalul după. Odată ce ai făcut o investiție, este doar începutul dificultăților, urmează să pui în valoare ce ai investit”, descrie Căpușan perspectiva sa asupra acestui proiect.
Vlad Căpușan este implicat mai ales în zona de dezvoltare a afacerii și în activitățile imobiliare ale familiei. „Nu construim, dar facem parteneriate cu constructori și investitori. Punem la dispoziție proiectele și ei le duc mai departe”, descrie Nicolae Căpușan această afacere.
Cum se împacă businessul cu arta? „Cred că în business să fii un artist este important, în contextul unei lumi în care dacă nu ești creativ în ceea ce înseamnă dezvoltare, nu ai nicio șansă, piața fiind atât de competitivă încât trebuie să vii mereu cu ceva nou – să ai o inițiativă nouă și să creezi ceva ce nu există”, crede Vlad Căpușan.

El a observat că, după ce timp de mai mulți ani a învățat să dezvolte concepte artistice, acest lucru l-a ajutat în ceea ce înseamnă dezvoltarea unui business. „Am învățat să găsesc soluții inovative pe care poate alții care vin dintr-o zonă de real sau dintr-o zonă tehnică nu le-au văzut.” Însă nu doar arta îl ajută în business – pasionat de alpinism, spune că în prezent are peste 23 de expediții la activ, care includ escaladarea muntelui Himalaya. „Un lider bun poate decide dacă este momentul să te îndrepți către vârf sau să te regrupezi”, spune Căpușan.

Vânzarea? „Eu joc golf, în lumea golfului sunt foarte mulți oameni care vând afacerile și vor să se relaxeze apoi – cred însă că trebuie să fii dintr-un alt tip de aluat”, răspunde Nicolae Căpușan, care exclude această posibilitate.