Povestea omului care a reușit ceea ce alții își doresc: a găsit de la bun început un investitor de durată, care nu a avut pretenția de a primi acțiuni sau bani din compania sa
Antreprenor de când se știe, pentru businessul său Cornel Eftenoiu a găsit de la bun început un investitor de durată, care nu a avut pretenția de a primi acțiuni: soarele. El a dezvoltat o afacere cu sisteme fotovoltaice, care în…
Antreprenor de când se știe, pentru businessul său Cornel Eftenoiu a găsit de la bun început un investitor de durată, care nu a avut pretenția de a primi acțiuni: soarele. El a dezvoltat o afacere cu sisteme fotovoltaice, care în plină pandemie și-a dublat veniturile.
Darcom Energy a apărut ca urmare a unui interes pentru mediu pe care antreprenorul l-a dezvoltat încă din copilărie. „De când eram mic îmi doream să ajut natura, să construiesc ceva pentru a avea grijă de planetă și voiam să creez soluții de lungă durată pentru binele oamenilor.” A analizat mulți ani piața, s-a documentat, a participat la diverse cursuri, a văzut ce se întâmplă în Europa și în întreaga lume la nivel energetic, așa că a decis să intre pe piața energiei regenerabile. „Este o piață cu un potențial uriaș, în care te poți dezvolta ușor, rapid și eficient.”
Compania a fost creată în 2008 și face parte dintr-un grup de firme constituit în 1992 – Darcom Group, care include companii active în mai multe domenii: tâmplărie de aluminiu și PVC, tipografie și print digital și energie solară. „După ce am luat toate autorizațiile de funcționare am început activitatea cu partenerii noștri de la Victron Energy și am pus soarele la treabă, așa cum ne place nouă să spunem.
Astfel, de peste 13 ani oferim servicii de proiectare, comercializare, instalare, reparații și întreținere a sistemelor fotovoltaice de tip On-Grid, Off-Grid și Hibrid.” Acum, idealul spre care se îndreaptă este reprezentat de casele solare sustenabile. „Și totul începe cu un panou solar, primul pas în procesul de creștere a eficienței energetice.”
Antreprenorul spune că Darcom Energy este un business în continuă creștere, care și-a dublat cifra de afaceri în anul 2020, față de 2019. Anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 13,5 milioane de lei, de la 5,6 milioane, rezultatul din 2019, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Pentru anul în curs, el preconizează o creștere a cifrei de afaceri, „mai ales că programele susținute de fondurile nerambursabile au deschis foarte mult apetitul celor care vor să achiziționeze sisteme ce utilizează energie regenrabilă.” Și zonele industriale au devenit mai interesate de eficientizarea costurilor, adaugă el. „Astăzi, un sistem este de 30 de ori mai ieftin comparativ cu acum 50 de ani, când s-a lansat. A fost o premieră istorică anul trecut, când energia din surse regenerabile a fost principala sursă de producție de electricitate în Europa, depășind combustibilii fosili. Potrivit datelor publicate de organizațiile Ember și Agora Energiewende, sursele regenerabile au produs 38% din electricitatea din UE în 2020, în creștere față de 34% în 2019. Această creștere a fost suficientă pentru a devansa, pentru prima dată, electricitatea produsă din combustibili fosili, care anul trecut a căzut la 37%.”
Sistemele energetice construite de Darcom Energy au o durată de viață de minimum 15 ani și, din analizele companiei, reiese că 80% dintre clienți sunt din zona industrială. „Avem fabrici, corporații, clădiri mari de birouri care își doresc eficientizare și scăderea costurilor. Avem și clienți care au depozite foarte mari ce își doresc instalare de panouri și pot deveni prosumeri, adică își pot vinde energia produsă. În ultimii ani, avem tot mai multe persoane fizice care își doresc să devină prosumeri.” Prosumatorii, explică Eftenoiu, sunt cei care nu doar consumă energie din rețeaua electrică, ci și produc si livrează energie din surse regenerabile. Ei produc pentru consumul propriu și injectează surplusul în rețea, contra cost, pe baza unui contract de vânzare-cumpărare cu furnizorul lor de energie electrică. „Legislația permite vânzare de până la 100 Kw. Din 2020 a devenit mult mai ușor să fii prosumer, iar Darcom Energy se ocupă de acest aspect, prin consultanță și autorizații.”
În ceea ce privește canalele de comercializare a produselor, „ne câștigăm clienții atât online, cât și offline”, spune antreprenorul. În 2020 și jumătate din anul 2021 compania a vândut mai mult prin online: „site și social media”. Platforma companiei include și un magazin online unde sunt prezentate peste 500 de produse, stocate în depozitul propriu, iar paleta de produse poate fi mărită foarte mult, în funcție de proiecte. „Ne plac provocările tehnice și implementarea de soluții care nu mai există pe piața din România și Europa. În acest caz, aprovizionăm personalizat.” În offline businessul e prezent la târguri, conferințe și evenimente din industrie, unde se ajunge ușor la public. Darcom Energy are două sedii, în București și în Târgu-Jiu. De-a lungul anilor de activitate, mai ales în perioada de început, Cornel Eftenoiu spune că a întâmpinat destul de multe provocări, mai ales în perioada de început, când în România nu erau atât de cunoscute sistemele fotovoltaice. „Mereu primeam întrebări precum: «Ce impact are asupra mediului?», «Cum protejez mediul?», «Cum pot eficientiza producția?», «În cât timp îmi amortizez investiția?»”. Astăzi, ne bucurăm să nu mai primim aceste întrebări și ne place că lumea a înțeles exact beneficiile energiei regenerabile și tot mai mulți apelează la serviciile și produsele noastre.”
Pe viitor, planul companiei este să extindă echipa, care în prezent numără 15 angajați, dar și să crească prin parteneriate, așa cum a făcut-o și până acum. „Avem numeroase proiecte cu fonduri europene, ce pot fi ușor de implementat, cu montatorii autorizați de panouri fotovoltaice, cărora le oferim suport în consultanță și în gestiunea autorizațiilor necesare proiectului, cât și în gestiunea relației cu Ministerul Mediului. Lucrăm și cu dezvoltatorii imobliari, completăm cu soluții de stabilitate energetică prin sistemele de stocare cu sau fără panouri fotovoltaice. Lucrăm și cu retailerii de specialitate, acolo unde putem livra multe soluții ușor de implementat, de exemplu kituri DIY. Desigur, lucrăm și cu carosierii, în special cu cei care echipează mașini speciale pentru intervenții, food truckuri și vanuri, cărora le furnizăm soluții electrice.”
Despre sine, Cornel Eftenoiu spune că „sunt antreprenor de când mă cunosc și asta m-a ajutat foarte mult în viață”. Până să creeze Darcom Energy a lucrat la businessurile familiei, Darcom Group, unde a activat singur sau ca partener în următoarele industrii: printing, construcții – tâmplărie PVC, construcții metalice în domeniul alimentar și HoReCa. Printre pasiunile sale se numără automobilele, tehnologia și gadgeturile. „Și, dincolo de toate, sunt un om fericit. Pe lângă pasiunea mea pentru tehnică și inovații, studiile la Politehnica București și cursurile de specializare în energie și nu numai m-au ajutat ca astăzi să fiu cea mai bună versiune a mea. Continui să merg la cursuri diverse pentru a-mi crea exeperiențe și pentru a dobândi cunoștințe.”
Făcând o radiografie a pieței locale, antreprenorul spune că România s-a angajat prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 să reducă până în 2030 cu 43,9% emisiile ETS față de valorile din 2005 și să crească ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 30,7%. „Aceste angajamente reprezintă efortul țării noastre de a contribui la atingerea țintelor climatice asumate la nivelul Uniunii Europene până în 2030: reducerea cu minimum 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 32%.” În România, continuă Eftenoiu, citând datele Deloitte, gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primară. „În anul 2019, consumul total de gaze naturale a fost de 121,2 TWh (78,9 TWh au reprezentat consum noncasnic), din care producția internă a acoperit 78%, iar restul a fost importat. În plus, cărbunele rămâne resursa energetică primară de bază în componența mixului energetic. Strategia Energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, caracterizează cărbunele drept «un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale». În fapt, în perioadele meteorologice extreme, cărbunele stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a Sistemului Energetic Național (SEN), acoperind o treime din necesarul de energie electrică.”
Green Deal-ul european impune la nivelul uniunii tranziția către o economie sustenabilă, incluzând aici și tranziția de la cărbune și combustibili fosili la energie produsă din surse regenerabile; Mai mult, la nivelul Uniunii Europene, ideea folosirii combustibililor fosili drept combustibili de tranziție de la cărbune nu a fost acceptată decât marginal, notează antreprenorul, făcând în continuare referire la datele Deloitte. „În acest context, tranziția energetică a României către tehnologii cu emisii scăzute de carbon și energie din surse regenerabile se citește în cheia subiectelor delicate, scindată între obligația de a se alinia noilor tendințe energetice la nivel european și obligația de a asigura necesarul de energie național fără costuri suplimentare excesive. Astfel, la nivel european, investițiile necesare pentru realizarea țintelor fixate pentru 2030 se ridică la 7 trilioane de dolari, în timp ce, în România, Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice evaluează investițiile necesare îndeplinirii obiectivelor propuse la 22,6 miliarde de euro, excluzând necesarul de investiții pentru satisfacerea cererii de energie în perioada 2021-2030.”
Anticipând dificultățile acestei tranziții, continuă Eftenoiu, Uniunea Europeană a lansat un mecanism de finanțare dedicat regiunilor dependente de industrii ce produc gaze cu efect de seră. „Fondul pentru Tranziție Justă, cu un buget de 17,5 miliarde de euro, va finanța investițiile ce vor susține tranziția anumitor regiuni intens dependente de cărbune către o industrie sustenabilă. În plus, Mecanismul de Redresare și Reziliență, instrument dedicat relansării economiei europene în urma pandemiei, cu un buget impresionant, de peste 650 de miliarde de euro, va susține o dublă tranziție: climatică și digitală. Astfel, 37% din totalul bugetului va consta în investiții ce au ca obiectiv îndeplinirea țintelor climatice, în timp ce 20% din acesta va consta în investiții ce au ca obiectiv digitalizarea.”
În acest context, antreprenorul spune că ecuația tranziției energetice a României rămâne complicată, având în vedere că doar 35% dintre locuințele din România sunt racordate la rețeaua de gaze, iar conductele de gaz din piața locală însumau, la finalul anului 2019, aproape 42.300 de kilometri (mai puțin de jumătate din rețeaua de gaze a Ungariei). „Mai mult, aproape 1 miliard de euro urmează să fie alocați extinderii rețelei de gaze a României în următorii șapte ani, un semnal că, în primă instanță, gazul natural ar putea deveni combustibilul ales pentru eliminarea progresivă a cărbunelui.”
Astfel, conchide el, „România va trebui să hotărască rapid modul în care va realiza tranziția energetică. Fie va înțelege schimbarea în cheia oportunităților și va profita de liniile de finanțare deschise (sau care urmează a fi deschise la nivel european) pentru a atinge țintele asumate prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, fie va continua să construiască noi capacități pentru combustibili fosili, urmând să realizeze a doua tranziție energetică ulterior și în mod decuplat de la ajutoarele europene.”