Povestea omului care a inventat tehnologia folosită de aproape toți utilizatorii de internet, dar cu toate astea nu a reușit să facă profit
Bram Cohen este deștept, introvertit și cam ciudat. „Știam că sunt ciudat. Mi‑am dat seama de asta când eram copil și nu îi înțelegeam foarte bine pe alții“, a spus Cohen pentru Fortune. A absolvit liceul Stuyvesant, apoi a mers…
Bram Cohen este deștept, introvertit și cam ciudat. „Știam că sunt ciudat. Mi‑am dat seama de asta când eram copil și nu îi înțelegeam foarte bine pe alții“, a spus Cohen pentru Fortune. A absolvit liceul Stuyvesant, apoi a mers la Universitatea din Buffalo, dar a renunțat după doi ani. Cohen suferă de sindromul Asperger, o condiție pe care nu s-a sfiit să o facă publică. Nu-i place să strângă mâna oamenilor și nici să poarte pantofi. Când era tânăr, după ce a lucrat la mai multe companii de IT, Cohen a petrecut mai mult de nouă luni cocoșat deasupra unei tastaturi încercând să rezolve un puzzle pe care mulți programatori încercau să-l descifreze: cum să trimiți fișiere mari pe internet. Rezultatul celor nouă luni de muncă a fost protocolul BitTorrent.
Unele startup-uri sunt norocoase, apar la momentul potrivit cu ideea potrivită și sunt conduse de oameni capabili să le transforme în companii globale. Un reporter al publicației Backchannel a încercat să afle ce s-a întâmplat cu BitTorrent.
În 2004, Cohen a realizat o metodă ingenioasă de a trimite fișiere mari pe internet, spărgând informația în bucăți mai mici, trimițând-o printr-o rețea peer-to-peer; informația este apoi reasamblată la destinatar. A inventat astfel una dintre uneltele fundamentale ale internetului și nu părea că ar fi fost prea greu să facă o afacere din asta. Cohen a denumit protocolul BitTorrent, start-up-ul primind același nume.
În 2004, Cohen alături de fratele său Ross și de Ashwin Navin, un alumn al Goldman Sachs și Yahoo, au încercat să facă o afacere în jurul protocolului. Au reușit să strângă 8,75 de milioane de dolari de la Doll Capital Management, iar un prim business plan era ca ei să creeze un marketplace precum eBay pentru artiștii care ar vrea să-și vândă conținutul direct consumatorilor. Ar fi obținut bani fie din reclamă, fie păstrând un procent de la artiști. Au început să apară probleme de personal, fratele lui Cohen a plecat, apoi în 2007 Bram Cohen a cedat postul de CEO, lăsându-l pe Eric Klinker la conducere.
Ideea afacerii nu a funcționat așa cum ar fi trebuit. În 2008, după a treia rundă de finanțare, compania a recunoscut că nu are destulă tracțiune și a fost de acord să facă o recapitalizare. A înapoiat investitorilor 17 milioane de dolari și a strâns alte 7 milioane, de la aceeiași investitori, în schimbul unei evaluări mai mici. Nu era un semn bun. Navin a plecat. Viața a mers mai departe, compania a încercat diferite strategii, a angajat și a dat afară oameni în mod regulat.
Încă de la început, BitTorrent a avut o problemă cu brandingul deoarece produsul lor, fiind open source, a fost folosit de „pirați“ pentru trimiteri ilegale de fișiere și filme. BitTorrent, compania, nu a putut opri „pirații“. Timp de 12 ani investitorii și fondatorii au încercat să găsească o metodă pentru a face bani, în același timp încercând să convingă oamenii că deși BitTorrent este folosit în activități ilegale, este o unealtă grozavă ce poate fi folosită și în alte moduri. Nu mințeau. 170 de milioane de oameni foloseau protocolul în fiecare lună, potrivit site-ului companiei. Facebook și Twitter îl folosesc pentru a distribui actualizările, Blizzard le-a oferit posibilitatea utilizatorilor să descarce jocul video World of Warcraft prin BitTorrent, iar unele universități îl folosesc pentru a putea trimite multe date către cercetătorii săi. Mai mult de atât, compania susține că prin protocolul lor se transmite 40% din tot traficul de pe internet. Însă transformarea acestei tehnologii într-o afacere s-a dovedit a fi dificilă.