Povestea micului românesc, un secol de istorie. Unde se află cei mai renumiți mici din țară și cum au reușit aceștia să transforme un sat cu 500 de locuitori într-o adevărată destinație

Undeva aproape de jumătatea distanței dintre Râmnicu Vâlcea și Pitești, pe aglomeratul drum E81, care leagă estul de vestul țării, se află micuța localitate Dedulești, care, în mod normal, ar fi fost perfectă pentru a fi trecută cu vederea, la fel ca multe dintre vecinele sale precum Aldești, Drăganu-Olteni sau Lințești. Și totuși, acest sat de nici 500 de locuitori s-a transformat într-un loc de pelerinaj pentru români datorită unui produs devenit deja emblematic la nivel național – micul.

De-a lungul a trei decenii, pe parcursul a două generații, „imperiul” micilor de la Dedulești a fost construit cărămidă cu cărămidă, mic cu mic, astfel că astăzi nouă firme fac afaceri de 12 milioane de lei din acest produs care a devenit motiv obligatoriu de popas pe Valea Oltului. Deși toată lumea îi știe gustul și mirosul, BUSINESS Magazin a vrut să afle și povestea micului de la Dedulești și rețeta succesului lui.

„Am petrecut anul nou în Maramureș. La dus, pe drum, am făcut vreo 10 ore, cu tot cu popasul de la Dedulești. La întors, am ajuns în București în doar opt ore, deși am oprit iar la Dedulești pentru mici. Doar că era noaptea și am mâncat rapid, pentru că acolo lucrurile se întâmplă la foc continuu”, îmi povestea recent Cristi, un prieten care, la fel ca mulți alții, a transformat localitatea argeșeană în loc obligatoriu de popas cu ocazia oricărei călătorii în zonă. Micii de la Dedulești nu mai au nevoie de nicio prezentare.

Deși nu a devenit încă un produs înregistrat și protejat la nivelul UE, așa cum e cazul salamului de Sibiu sau al magiunului de prune de Topoloveni, micul de la Dedulești are pe plan local o notorietate similară cu a acestor produse. Francezii au șampania, spaniolii au jamonul, austriecii au șnițelul vienez, iar românii au micul. Dar nu oricare, de Dedulești. Notorietatea localității din județul Argeș e atât de mare, încât denumirea „mic de Dedulești” e acum folosită și în alte zone din țară, chiar pe Transfăgărășan, în creierii munților. Similar însă, și salamul de Sibiu se produce astăzi și în alte zone decât în centrul țării. Dar revenind la micii de la Dedulești, deși toată lumea îi cunoaște, puțini sunt cei care le știu povestea. Cum au devenit ei emblematici? În timp, în aproape 30 de ani. De altfel, unele dintre afacerile din zonă sunt deja la cea de-a doua generație. Dar rețeta a rămas aceeași.

Între primele 3 cele mai aglomerate drumuri din România este E81, zona Valea Oltului, acolo unde se află restaurantele de la Dedulești

„Părinții mei au pornit businessul de la Dedulești în 1994, după ce tatăl meu lucrase anterior în industria cărnii. Așa i-a venit ideea de a dezvolta o afacere de vânzare de mici. Când am venit noi în zonă, mai existau două terase, dar acestea aveau mici de dimensiuni mai reduse, noi am fost primii care au mizat pe mici de 80-90 de grame, cât au și astăzi de altfel. Încă de la început și până astăzi, noi ne-am păstrat aceeași rețetă cu condimente tradiționale”, povestește Constantin Sibiceanu, singurul acționar al companiei SC Sibiceanu Junior SRL, fondată în 1994 de părinții săi. Firma are afaceri de 1,7 mil. lei în 2021 (cele mai recente date publice disponibile), aproape duble față de 2020. Avansul vine și în contextul în care în 2020, primul an de pandemie, industria HoReCa a avut câteva luni în care n-a funcționat, plus alte luni de restricții. Constantin Sibiceanu este astăzi acționar și într-un alt business la Dedulești, în timp ce părinții săi dețin și firma SC Sibiv Rapid SRL din aceeași localitate. Aceasta din urmă are afaceri de 1,4 mil. lei (17,8%) și 20 de salariați. „În tot acest timp (din 1994 până astăzi – n.red.), eu am fost implicat în acest business alături de părinții mei, le-am fost alături. Recent, am deschis alături de Constantin Ghețea, un prieten foarte bun, un alt restaurant aici, cu mai multe produse, doar că pe partea dreaptă a drumului, lângă ciupercă. În acest local, mergem cu mici de 180 de grame (vită-oaie-porc), credem noi, cei mai mari din România”, adaugă antreprenorul. Zona Dedulești a început să se contureze ca un pol comercial la începutul anilor ’90, când oameni cu spirit de observație și, totodată, cu spirit antreprenorial au remarcat potențialul de business. Localitatea este amplasată pe drumul E81, zona Valea Oltului, unul dintre cele mai aglomerate trei drumuri din România. La început, comercianții au mizat pe un portofoliu mai vast, de la înghețată la vată pe băț și de la mici la băuturi răcoritoare, încercând să convingă trecătorii să facă o oprire în drumul lor spre ori dinspre București sau litoral. De altfel, acest drum este cu atât mai aglomerat vara, când călătoriile din estul spre vestul țării sau invers sunt mai dese ca oricând. Dincolo de românii în căutare de relaxare și vacanță, printre clienții afacerilor de la Dedulești – care și-au concentrat atenția în ultimii ani pe un produs fanion și anume micul – se numără și șoferii camioanelor de marfă.  Unii dintre ei sunt clienții aceluiași restaurant de mai bine de 20 de ani, spune o sursă din zonă. „De teamă să nu piardă acești clienți fideli, care astfel s-ar putea orienta către un restaurant concurent, localurile din zonă nu își permit să închidă nici măcar o zi.” Mai mult decât atât, unele dintre ele au program nonstop.

Nu e loc de extindere

În localitatea Dedulești, comuna Morărești, funcționează nouă unități de alimentare publică – în zona „tradițională” de comercializat mici la grătar, spun reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Această instituție este cea însărcinată să acorde autorizațiile de funcționare ale localurilor HoReCa – printre altele, așa că știe cel mai bine cine face business în domeniu. Cele nouă firme menționate de ANSVSA sunt toate afaceri antreprenoriale românești, fondate în perioada 1993-2022. Cel mai recent proiect este businessul San Restaurant al lui Constantin Sibiceanu și Constantin Ghețea. Cumulat, restaurantele din Dedulești au avut afaceri de 12 milioane de lei în 2021, cu un total de 124 de salariați, potrivit calculelor Business Magazin ce au la bază informații de pe platforma de business confidas.ro. Cel mai important jucător după cifra de afaceri este SC Beby SRL, o firmă înființată în 1993 și care a ajuns la vânzări de 2,8 mil. lei în 2021. „Ca evoluție, numărul acestora (al firmelor din Dedulești – n.red.) a rămas constant în timp, iar asta din cauza spațiului limitat alocat construcțiilor. Au fost modificări doar în ceea ce privește proprietarii unităților”, spun reprezentanții ANSVSA. Un exemplu în acest sens este chiar cel al firmei Comdivers SRL, una dintre cele mai mari ca cifră de afaceri, cu 2,4 milioane de lei în 2021. Acasta este deținută astăzi de familia Bușcă, mai exact de Elena Amalia și de Vasile Bușcă. „Noi am preluat afacerea în 2012, dar apoi am închis restaurantul pentru a-l renova, așa că am revenit doi ani mai târziu. Am redeschis în 2014, suntem printre cei mai noi actori din Dedulești”, spune Elena Amalia Bușcă. Antreprenoarea mai adaugă că businessul a fost cumpărat de la primul antreprenor care a pus bazele imperiului cu mici de la Dedulești, acesta fiind nevoit să se retragă acum mai bine de un deceniu din motive personale. Noii proprietari afirmă că acest business nu este unul facil, existând mai multe momente de cumpănă de-a lungul timpului. „Când a venit pandemia, a fost groaznic, dar au mai fost și alte momente grele”, explică antreprenoarea. Restaurantul familiei Bușcă funcționează momentan pe timpul zilei, dar proprietarii se gândesc ca în sezonul cald să treacă la program nonstop, așa cum fac alți jucători din zonă. Traficul este intens în localitate tot timpul anului, deși odată cu vremea caldă numărul de mașini care trec prin dreptul restaurantelor de la Dedulești crește. „Din cauza valorilor mari de trafic care se înregistrează în special în zilele de vineri și duminică, în intervalul orar 14:00-22:00, acționăm cu echipaje de poliție pentru fluidizare”, spune reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Argeș. Ei menționează că traficul se aglomerează în zona Morărești-Dedulești (km 149) și în zona comunei Bascov (Km 120Ă500 m), la trecerea la nivel cu calea ferată industrială. Totuși, reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Argeș nu au răspuns solicitării Business Magazin privind numărul de autovehicule care trec zilnic prin localitatea Dedulești, afirmând că aceste informații sunt deținute de administratorul drumului, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). În cele mai multe cazuri, este coadă de mașini la Dedulești, mai ales în weekend. Similar, adesea, e coadă și în intrarea la parcarea din zonă. Și, nu în ultimul rând, sunt pline restaurantele ce vând mici.

Doar 9 firme figurează la ANSVSA ca având activitate de tip restaurant în zona Dedulești, cunoscută pentru micii săi

Chiar și așa, cifrele de afaceri ale localurilor din localitate nu sunt comparabile cu cele ale unor restaurante bune din București, spre exemplu. În Capitală sunt multe exemple de businessuri HoReCa ce au vânzări anuale de peste 5 mil. lei. Nu sunt puține nici cele ce ajung să depășească 10 mil. lei încasări anuale. Spre comparație, la Dedulești, cel mai bun restaurant are afaceri de 2-4 ori mai mici. O explicație poate fi și faptul că prețurile sunt pe pe măsură. Spre exemplu, un mic de 90 de grame costă 6 lei.

Un secol de istorie

Povestea micului românesc a început să se scrie în urmă cu peste 100 de ani, legenda spunând că primul mic a fost mâncat în Centrul Vechi al Capitalei, fiind inventat dintr-o întâmplare, scrie Adevărul.ro. Mai exact, un cârciumar al vremii, cunoscut pentru rețeta sa de cârnați la grătar, a rămas într-o zi fără mațele care înveleau carnea tocată. Cum cererea din partea clienților era mare, bucătarul a decis să pregătească la grătar doar carnea. Cum rezultatul a fost pe gustul consumatorilor, noul produs a fost introdus în meniul restaurantului și apoi în gastronomia locală. Dar povestea micilor românești nu se oprește aici și nu este nici una lipsită de evenimente. În 2013, acest produs culinar era pe cale de dispariție din cauza unei directive europene care interzicea folosirea în compoziția preparatelor de carne procesată a unor aditivi alimentari care se folosesc și la realizarea micilor.

Soluția găsită atunci era ca micul românesc să fie declarat produs tradițional, fapt ce i-ar fi permis să fie preparat în continuare după aceeași rețetă. „Micul românesc este salvat, ca să spun așa”, afirma atunci ministrul agriculturii de la acea vreme, Daniel Constantin. Pe site-ul Ministerului Agriculturii apare astăzi în Registrul Național al Produselor Tradionale (RNPT) o listă lungă de peste 700 de firme care realizează produse tradiționale. Mai bine de 300 dintre acestea sunt produse din carne, micii numărându-se printre ele. Niciuna dintre firmele menționate în acest document nu este din Dedulești, locul pe care mulți au ajuns să îl asocieze cu acest aliment atât de popular pe plan local. Totuși, micul românesc e necunoscut dincolo de granițele țării. România are în total circa 80 de produse agricole, alimentare și băuturi tradiționale recunoscute sau în curs de recunoaștere în UE, arată portalul eAmbrosia al Uniunii Europene, unde sunt reunite aceste articole din toate țările membre și nu numai. eAmbrosia este un registru juridic al denumirilor produselor agricole și alimentare, al vinurilor și băuturilor spirtoase înregistrate și protejate în întreaga UE, scrie pe site-ul Ministerului Agriculturii. Acesta oferă acces direct la informații cu privire la indicațiile geografice înregistrate, inclusiv cu privire la instrumentele juridice de protecție și la caietele de sarcini ale produselor, conform aceleiași surse. Din totalul celor circa 80 de produse românești înscrise pe eAmbrosia, 12 articole sunt alimentare, pe când restul – de departe cele mai multe – sunt băuturi alcoolice, vinuri mai ales, dar și tării. Necunoscut internațional, dar recunoscut pe plan local, micul este un produs alimentar consumat atât în piața Obor, unde există o serie de terase fanion în fața cărora se face coadă, mai ales în weekend, cât și la Dedulești. Pe lângă aceste localuri „dedicate”, micul își găsește loc în meniurile multor restaurante autohtone unde se gătește și servește mâncare românească. Prin ce se deosebește micul de Dedulești de toate celelalte produse similare? În primul rând prin notorietatea zonei și prin faptul că aici s-a creat un pol de atracție. Unele dintre restaurantele din localitate au chiar un business integrat, cu divizie proprie de abator și procesare de carne, fapt ce le permite un mai bun control al afacerii și un mai bun control al rețetei. „În timp, s-a constatat o diversificare a sortimentelor servite clienților și o îmbunătățire a condițiilor sanitar-veterinare de funcționare”, confirmă reprezentanții ANSVSA. Unele restaurante servesc felurite preparate la grătar. Altele au introdus chiar și salatele în meniu. Într-o lume care este în perpetuă schimbare, în care termeni precum sănătate și bunăstare sunt atotprezenți, sunt românii dispuși să renunțe la tradiționalul mic pentru ceva mai sănătos? Unele voci spun că nu. Rămâne însă de văzut.  

Nouă firme fac regulile. Cine sunt companiile care operează afacerea micilor de la Dedulești?

Notă: Conform datelor confidas.ro, în localitatea Dedulești, din județul Argeț, mai este înregistrată și firma Satbos Junior SRL. Ea are CAEN-ul Restaurante, dar este înființată în 2021, așa că nu are date financiare publice. În aceeași localitate, cu același CAEN, figurează și Titi Cinca-Ciupercuta SRL, dar aceasta nu are date financiare publice din 2012 încoace.

SursE: ANSVSA, confidas.ro