Povestea lui Fritz Hoffmann, fondatorul gigantului elvețian Roche

Fritz Hoffmann s-a născut în 1868, în orașul Basel, într-o familie de manufacturieri și comercianți importanți din industria textilă. În 1885 a început un stagiu de ucenicie la o bancă din Yverdon-les-Bains, iar patru ani mai târziu, un altul la farmacia Bohny, Hollinger & Cie. din Basel.

În 1891 s-a mutat la Londra, iar în 1892, la Hamburg, unde a lucrat pentru compania G. Lipman & Geffcken, perioadă în care a trăit și marea epidemie de holeră. Pentru a se proteja împotriva infecției, tinerii angajați ai companiei germane beau mari cantități de coniac, folosind coajă de portocală pentru a îmbunătăți gustul acestuia.

Această experiență l-a inspirat ulterior pe Fritz Hoffmann să adauge aromă de portocală siropului de tuse amar Thiocol, realizând astfel produsul de succes Sirolin. În 1893 s-a întors în Basel, unde tatăl său cumpărase cu echivalentul a 200.000 de euro o parte din compania producătoare de medicamente din plante Bohny, Hollinger & Cie. Superiorii lui Fritz Hoffmann, nemulțumiți de stilul dinamic al tânărului de a face afaceri, au propus ca el să preia conducerea micii fabrici aflate pe Grenzacherstrasse, Basel, pe propria răspundere.

Avea 26 de ani când a preluat conducerea fabricii alături de chimistul companiei, Max Carl Traub. Astfel, la începutul anului 1884, s-a născut Hoffmann, Traub & Co., noua firmă care denumea mica fabrica dintre Rin și Grenzacherstrasse și care avea ca obiect de activitate producția de extracte din plante, tincturi, alifii, pastile, firnis din ulei de in și  ceară pentru podele.

În 1895, Fritz Hoffmann s-a căsătorit cu Adele La Roche, iar la scurt timp s-au născut și fiii lor, Emanuel și Alfred. În 1896, Max Carl Traub a părăsit compania. Hoffmann a avut ideea de a face marketingul internațional al produselor, astfel că, încă din 1897, când niciunul dintre produse nu avea succes, a stabilit subsidiare ale companiei în Italia și Germania, pentru a-și atinge scopul. În 1898 afacerea a fost recapitalizată, iar în același an compania a lansat pe piață primul produs de succes.

Siropul a devenit rapid un bestseller datorită talentului de marketing al lui Hoffmann. În 1904, compania a lansat și produsul pentru inimă Digalen, iar în 1909, calmantul Pantopon, acestea fiind două dintre cele mai importante inovații medicale ale perioadei respective.

În 1912, grupul se extinsese deja în nouă țări. Creșterea companiei s-a oprit însă în perioada Primului Război Mondial, ca efect al faptului că Roche se afla pe ”lista neagră„, atât în Franța, cât și în Germania, din cauza conexiunilor internaționale ale companiei. Izbucnirea Revoluției Ruse din 1917 a lovit însă mai tare în afacerile lui Hoffmann, ținând cont că Rusia era cea mai importantă piață pentru companie. După pierderea acesteia, compania a avut nevoie de o infuzie mare de capital.

Ajutorul a venit din partea băncii Basler Handelsbank, condusă de cumnatul lui Hoffmann. Compania a fost restructurată și transformată într-o companie cu răspundere limitată în 1919. Toate aceste evenimente au afectat sănătatea lui Hoffmann, a cărui stare s-a înrăutățit dramatic din 1919; el a murit în 1920, la 52 de ani. Managementul companiei a fost preluat de dr. Emil Christoph Barrell, care fusese angajat pe postul de chimist în companie în 1896 și care devenise în 1899 șeful Roche Germania.

Barrell a schimbat strategia companiei, astfel că în 1920 au cumpărat primul produs sintetic, somniferul Allonal, iar în 1933 a cumpărat procesul de sintetizare a vitaminei C descoperit de Tadeusz Reichstein și a început să realizeze producția în masă a produsului, eveniment care a marcat începutul dedicării totale a companiei pe metodele de sinteză chimică. Anul trecut, F. Hoffmann-La Roche, care realizează operațiuni la nivel global prin două divizii, de farmacecutice și diagnostice, a ajuns la venituri de 46,7 miliarde de euro, profit operațional de 17,9 miliarde de euro și 85.000 de angajați.